Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2008 / mai /

Locul şi rolul statelor naţionale în procesele globalizării


Autor: Irina Malai
Gradul:doctor în ştiinţe politice
Specialitatea: 23.00.01 - Teoria, metodologia şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Alexandru Roşca
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice
Consultant ştiinţific: Vasilii Sacovici
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Istorie al AŞM
Instituţia: Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice

Statut

Teza a fost susţinută pe 8 mai 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 26 februarie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.30 Mb / în română
Adobe PDF document0.34 Mb / în rusă

Cuvinte Cheie

naţiune, etnie, stat, stat naţional, suveranitate, globalizare, probleme globale, dimensiuni globale, interes naţional, cosmonomie, ordine mondială, organe suprastatale, structuri transnaţionale, comunitate internaţională, cooperare internaţională, structuri regionale, cooperare regională, procese politice

Adnotare

Scopul lucrării este studierea problemelor şi perspectivelor de dezvoltare a statului naţional, specificul transformării funcţional-structurale şi fortificării sale in procesele globalizării. Se consideră necesar de a elucida perspectivele evoluţiei acestui institut, precum şi cercetarea rezultatelor, îndreptate la întărirea poziţiilor lui instituţionale în noua ordinea mondială.

În capitolul întâi întitulat „Baza teoretico-metodologică a cercetării esenţei statelor naţionale şi globalizării” se propun şi se analizează modurile de tartare a esenţei noţiunii „statul naţional”, se elucidează poziţiile conceptuale în studierea proceselor globalizării. Naţia este definită reieşind din caracteristica ei ca o comunitate etnică pe de o parte, iar pe de alta parte ca o totalitate a cetăţenilor statului independent de apartenenţa lor etnică. Statul este analizat aici în calitatea sa de principal institut politic în lupta pentru spaţiul vital al naţiunii.

În capitolul al doilea întitulat „Semnele şi funcţiile statului naţional în contextul dimensiunii globale” se analizează statul naţional ca subiect al dezvoltării şi obiect al influenţei globalizării. Principala tendinţă a construcţiei statale şi naţionale contemporane se manifestă printr-o reconstruire largă a hărţii politice mondiale existente. Concluziile de acest gen se bazează pe examinarea mecanismelor concrete de asigurare a eficacităţii şi funcţionării statului naţional în condiţiile globalizării, sunt scoase în relief alterările adaptive pe care le suportă criteriile şi funcţiile statelor contemporane.

În capitolul al treilea denumit „Raportul dintre principiul naţional şi tendinţele globale în dezvoltarea lumii contemporane” sânt evidenţiate perspectivele evoluţiei statului naţional în mediul globalizării, examinându-se de asemenea direcţiile de bază ale dezvoltării proceselor politice din Republica Moldova în epoca globalizării. Sânt cercetate perspectivele statale ale republicii luându-se în consideraţie provocările de criză care influenţează poziţia ei în ordinea mondială în devenire şi unele recomandări privind alegerea căii de evoluţie internă.