Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2009 / iunie /

Sfântul Munte şi isihasmul athonit în viaţa spirituală a Ţării Moldovei în secolele XV-XVIII


Autor: Melinti Maxim
Gradul:doctor în istorie
Specialitatea: 07.00.02 - Istoria românilor (pe perioade)
Anul:2010
Conducător ştiinţific: Ion Eremia
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova
CSS: DH 30-07.00.02-27.03.08
Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 26 iunie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 11 februarie 2010

Autoreferat

Adobe PDF document0.45 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Actul Sinodal, аnahoret, complexul monastic, arhitectura bisericească, ascetism, ascultare, binefăcător, bizantinism, canonizare, catolicism, călugăr, cărţi liturgice, celibatar, cenobitic, chilie, cinstire, colivă, comuniune, controverse palamiste, copierea manuscriselor, cuget, curăţenie, Divan, duhovnic, episcop, epitaf, Evanghelie, evlavie, făcător de minuni, Filocalie, hirotonie, hrisov domnesc, Icoane făcătoare de minuni, iconografie ortodoxă, idioritmic, Imperiul Otoman, Isihasmul Bizantin, Lavră, liniştire, lumină necreată, mănăstirea, mănăstire rupestră, meditaţie, Metodă dezvoltării spirituale, misticism, Monahismul Apusean, Monahismul Răsăritean, Patriarhia Ecumenică, pelerin, Perioada Medievală, prozelitism, pustie egipteană, pustnic (sihastru), Reguli monahale, revelaţie, ritul bizantin, rugăciune, schimă, Serviciul divin, sfaturi duhovniceşti, sfânt, Sfântul Munte Athos, Sfântul Sinod, sfintele moaşte, schit, spiritualitatea ortodoxă, teologie ascetică, viaţa ascetică, virtute.

Adnotare

Teza prezintă cercetare complectă a apariţiei noului curent teologic cu caracter mistico-dogmatic despre „Rugăciunea inimii” şi isihasmul în imperiul Bizantin; cât şi aducerea acestei învăţături în Moldova datorită multiplelor relaţii între domnii şi călugări moldavi cu mănăstirile aghiorite, care s-a desfăşurat pe parcursul celor patru decenii. Lucrarea abordează importante subiecte din aceste relaţii fructuoase, reflectând viaţa spirituală din Moldova între secolele XV-XVIII.

În Introducere este fundamentată actualitatea temei de cercetare, analizând gradul ei de studiere, formulat scopul, determinat obiectul de studiu, obiectivele cercetării şi ipoteza de lucru, stabilit cadrul geografic, cronologic şi istoric al cercetării, reflectată metodologia cercetării, apreciată noutatea şi valoarea practică a investigaţiei, cât şi modul de aprobare a rezultatelor de bază.

În capitolul I Geneza isihasmului. Isihasmul în Ţara Românească am urmărit evoluţia isihasmului bizantin, în calitate de învăţătură dogmatico-mistică sau curentul teologic nou, apărut şi progresat mai ales începând din secolul XIV, devenit un eveniment marcant din istoria spiritualităţii ortodoxe şi a istoriei relaţiilor dintre Biserica şi stat. Iar Sfântul Munte – cuibul isihasmului orthodox, începe să atragă atenţia mai multor doritori de vieţuire de linişte lăuntrică şi a celor, care doresc să-şi desăvârşească virtuţile sale.

În cel de al doilea capitol Isihasmul în Ţara Moldovei şi rolul lui în viaţă spirituală a Ţării am arătat că evoluţia isihasmului în spiritualitatea ortodoxă din ţările româneşti a trecut prin două etape istorice: prima priveşte perioada întemeierii ţărilor române şi a mitropoliilor lor, perioada care cunoaşte venirea Cuviosului Nicodim de la Sfântul Munte la Tismana sau cunoaşte nume mari precum cel al patriarhului Eftimie al Târnovei.

Tot aici am menţionat că, îndată după căderea imperiului bizantin, ca susţinători şi ocrotitori principali ale ortodoxiei răsăritene, care ofereau multiple şi variate ajutorare Orientului creştin, patriarhatelor, mănăstirilor şi bisericilor, devin domnii români, care împrumută tradiţii basileilor bizantini. Urmare acestor danii, domnii români doreau să devină succesori de drept ale acestora.

A doua perioada priveşte epoca în care la Athos ajunge Paisie Velicicovski, iar de la acolo vine în Moldova şi aducea cu sine un suflu nou, ceea ce duce la renaşterea isihasmului în mănăstirile româneşti şi astfel întreaga literatură patristică căpăta acum conturări noi. Elenismul din Moldova, susţinut şi promovat de domni fanarioţi, a adus roade bogate în plan educaţional, spiritual şi a avut o corespondenţă frumoasă cu isihasmul moldovenesc. Isihasmul din Moldova, datorită unor factori politici, condiţionaţi de domnii pământeni sau fanarioţi, obţine teren favorabil pentru răspândirea şi înflorirea în toate aşezămintele călugăreşti din ţară, iar raza isihasmului moldovenesc emite în afară graniţelor ei, datorită unor mari duhovnici ca Vasile de la Poiana Mărului şi Paisie Velicicovski.

În Încheiere au fost formulate concluziile de bază ale investigaţiei, potrivit cărora isihasmul a pătruns prin intermediul a mai multor căi în mănăstiri şi schituri moldoveneşti, datorită anumitor împrejurări a obţinut formă deosebită, care nu poate fi comparată cu isihasmul din celelalte ţări ortodoxe, contribuind la iluminarea poporului, la apărarea ţării de invazia turcească şi prozelitismul sectar. Iar datorită unor mari duhovnici, care şi-au găsit Moldova ca teren prielnic pentru practicarea isihasmului, isihasmul moldovenesc a devenit nu numai cunoscut, dar a pus bazele altor şcoli şi centre de spiritualitate ortodoxă din ţări învecinate.

Cuprins


CAPITOLUL I. Geneza isihasmului. isihasmul în spaţiul românesc
  • 1.1. Apariţia şi evoluţia isihasmului în Imperiul Bizantin
  • 1.2. Reorganizarea monahismului în Ţara Românească

CAPITOLUL II. Isihasmul în ţara moldovei şi rolul lui în viaţa spirituală a ţării
  • 2.1. Începutul şi evoluţia isihasmului în Moldova în secolele XIV-XV
  • 2.2. Ajutoarele acordate Sfântului Munte de către domnii Moldovei.
    Prezenţa moldovenească la Sfântul Munte
  • 2.3. Isihasmul şi viaţa spirituală a Ţării Moldovei în secolele XVI-XVIII