Problema soluţionării conflictelor politice în Republica Moldova (cazul UTA „Gagauz-Yeri” şi Transnistriei)
|
StatutTeza a fost susţinută pe 26 noiembrie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 18 martie 2010 Autoreferat – 0.29 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
conflict politic, proces de soluţionare a conflictelor politice, modele de soluţionare a conflictelor, contradicţii de statut, aspect etnic, tensiunea socială, format 5+2, mediator, stat-garant, observatori, forţe pacificătoare, contingent militar, spaţiu post-sovetic, consens, modernizare, societate civilă, conflict „îngheţat”, elite regionaleAdnotare
Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografia din 268 numiri, 8 anexe, 120 de pagini de text de bază, 2 figuri, 4 tabele. Rezultatele tezei de doctorat au fost expuse în 7 articole publicate în culegeri şi reviste de specialitate din Republica Moldova. Volumul total al publicaţiilor la tema dată depăşeşte 3 coli de autor.
Domeniul de studiu. Evenimentele, ce ţin de conflictele politice din Republica Moldova, de forţele separatiste în procesul de formare şi consolidare a statului moldovenesc independent, de procesul de soluţionare a conflictelor respective. Scopul şi obiectivele lucrării. Scopul studiului respectiv constă în determinarea aspectelor fundamentale de existenţă a conflictelor politice în Republica Moldova.
Atingerea acestui scop ţine de realizarea următoarelor obiective: de a reprezenta punctele de vedere ale politologilor naţionali şi internaţionali privind procesul de soluţionare a conflictelor politice care au loc în Moldova; de a evidenţia şi analiza priorităţile Republicii Moldova în procesul soluţionării conflictelor politice; de a determina nivelul şi calitatea relaţiilor dintre Chişinău – Tiraspol, Chişinău – Comrat; de a analiza poziţiile şi contradicţiile Chişinăului, Tiraspolului şi Comratului privind problema statutului regiunilor; de a analiza interesele părţilor implicate în procesul soluţionării conflictelor politice în Republica Moldova; de a determina tendinţele soluţionării conflictelor politice din Republica Moldova.
Metodologia cercetării ştiinţifice. Pentru cercetarea noastră, şi anume pentru identificarea trăsăturilor comune şi distinctive ale celor două conflicte politice din Republica Moldova, am folosit următoarele metode: metoda sistemică, metoda comparativă, metode sociologice, metoda structural-funcţională, metoda instituţionalistă, metoda istorică. În cadrul studiului s-a apelat la analiză şi sinteză, inducţie şi deducţie, la content analiza documentelor şi acordurilor semnate la studiul datelor pe marginea sondajelor de opinie, ceea ce a facilitat crearea unei viziuni complexe şi multidisciplinare privind dimensiunea de conflict a procesului politic.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Lucrarea respectivă are o valoare ştiinţifică din motivul, că au fost apreciate obiectiv evenimentele, care au avut loc, interesele şi poziţiile manifestate de factorii de decizie ai Chişinăului, Tiraspolului şi Comratului, arbitrilor internaţionali.
Semnificaţia teoretică. Semnificaţia teoretică a investigaţiei curente este determinată de rezultatele şi concluziile obţinute în urma cercetării conflictelor politice din Republica Moldova şi propunerile lansate pe parcursul acesteia. Acestea pot fi luate ca bază pentru elaborarea unor măsuri şi demersuri concrete întru soluţionarea durabilă a conflictelor transnistrean şi gagauz.
Valoarea aplicativă a lucrării. Teza reprezintă o sursă monografică pentru cercetătorii din domeniile politologiei şi conflictologiei, preocupaţi de problema soluţionării conflictelor politice.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Investigaţia se încadrează organic în principalele direcţii de cercetare ştiinţifică realizate în Republica Moldova. Rezultatele lucrării au fost prezentate la diferite conferinţe ştiinţifice.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. De asemenea autorul a participat la diferite proiecte şi programe realizate pentru facilitarea procesului de soluţionare a conflictelor politice din Republica Moldova, de exemplu, proiectul realizat de Asociaţia pentru politica externă „Tinerii lideri – viitorul ţării” (2007), şi „Dialoguri nistrene” (2008), etc.
Cuvinte-cheie: conflict politic, proces de soluţionare a conflictelor politice, modele de soluţionare a conflictelor, contradicţii de statut, aspect etnic, tensiunea socială, format 5+2, mediator, stat-garant, observatori, forţe pacificătoare, contingent militar, spaţiu post-sovetic, consens, modernizare, societate civilă, conflict „îngheţat”, elite regionale.
Cuprins
- 1.1. Conflictele politice – esenţa şi caracteristicile de bază
- 1.2. Mecanisme de prevenire şi soluţionare a conflictelor
2. GENEZA ŞI EVOLUŢIA CONFLICTELOR POLITICE LA SUDUL REPUBLICII MOLDOVA
- 2.1. Cauzele apariţiei şi evoluţia conflictelor politice în raioanele de sud
- 2.2. Procesul instituirii unităţii territoriale autonome Găgăuzia
3. MODALITĂŢI DE SOLUŢIONARE A CONFLICTULUI POLITIC TRANSNISTREAN
- 3.1. Evoluţia procesului de soluţionare a conflictului
- 3.2. Tendinţele soluţionării conflictului politic în raioanele de est ale ţării
Referenţi Oficiali
- Vladimir Anikin
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice
Membrii Consiliului Ştiintific
- Valeriu Moşneaga, preşedinte
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Aurel Sâmboteanu , secretar
doctor, conferenţiar universitar, Academia de Administrare Publică - Constantin Solomon, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Academia de Administrare Publică - Victor Saca, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Igor Caşu, membru
doctor, conferenţiar universitar
Teze
În examinare [2] :
- Sistemul educațional - factor de integrare a minorităților naționale în societatea israeliană. Politici educaționale
7 aprilie 2023 - Politica de combatere a traficului de ființe umane, în cazul Republicii Moldova și a Uniunii Europene
24 iunie 2021
Arhiva tezelor:
Acte Normative
