Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Echilibrul puterilor în stat – pilon al constituţionalismului din România şi Republica Moldova (studiu comparat)


Autor: Drilea-Marga Marian Pompiliu
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.02 - Drept public(cu specificarea: constituţional, administrativ, poliţienesc, militar, financiar, vamal, informaţional, ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept
Anul:2010
Conducător ştiinţific: Gheorghe Costachi
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM
Instituţia: Institutul de Istorie al AŞM
CSS: DH 15-12.00.02
Institutul de Istorie al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 23 aprilie 2010 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 3 iunie 2010

Autoreferat

Adobe PDF document1.00 Mb / în română

Cuvinte Cheie

echilibrul puterilor în stat; legitimitate a puterii; legalitate a puterii; confuzia puterilor; separaţia suplă a puterilor; separaţia rigidă a puterilor; concentrarea puterilor; „frâne şi contrabalanţe”; delegare legislativă; putere de reglementare proprie a Guvernului etc

Adnotare

Teză de doctor în drept. Chişinău, 2010. Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 171 de titluri, 141 pagini de text de bază. Rezultatele obţinute sunt reflectate în 14 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu, scopul şi obiectivele tezei. Teza conţine un studiu asupra procesului de echilibrare a puterilor în stat în România şi Republica Moldova. Obiectivele lucrării ţin de cerinţele actuale ale constituţionalismului privind echilibrarea puterilor în procesul de funcţionare a acestora: analiza problemei modalităţilor de echilibrare a puterilor în stat; cercetarea cadrului normativ de stipulare a echilibrului puterilor în stat; analiza originii teoriei separaţiei puterilor în stat; determinarea coordonatelor organizării sistemice ale puterii în stat; depistarea raporturilor de interdependenţă şi interacţiune în sistemul puterii de stat în lumina Constituţiilor României şi Republicii Moldova; cercetarea mecanismelor de echilibrare a puterilor în stat; scoaterea în relief a frânelor şi contrabalanţelor în echilibrarea puterilor; cercetarea rolului Curţii Constituţionale în calitate de pilon al respectării echilibrului puterilor în stat; evidenţierea unor evoluţii şi perspective în procesul de echilibrare a puterilor în stat.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a tezei constă în completarea cercetărilor anterioare cu viziuni ce reflectă transformările noi din cadrul societăţii contemporane, cum sunt: tendinţa Parlamentului ca putere preponderentă în stat, ideea că principiul separaţiei puterilor în stat impune ca instanţele judecătoreşti să aplice legea speţelor cu care sunt sesizate şi să pronunţe soluţii în baza legii, fără a crea norme de drept. O altă direcţie inovatoare propusă pentru discuţie este viziunea nouă asupra formei de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. La ora actuală tema în cauză are o deosebită semnificaţie prin necesitatea stringentă de a fundamenta teoretic şi aplicativ transformările adânci din societăţile aflate în plină democratizare. Cercetarea acestei probleme este generată nu numai de necesitatea înlăturării consecinţelor statului totalitar, ci şi de crearea instrumentelor şi mecanismelor corespunzătoare de drept, pentru ca acestea să nu se mai repete. Valoarea aplicativă a investigaţiei efectuate a fost evidenţiată prin fundamentarea doctrinar-teoretică a esenţei echilibrului puterilor în stat şi prin fundamentarea normativ-legislativă.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele cercetării pot fi utilizate în procesul didactic la facultăţile de drept ale instituţiilor superioare de învăţământ. Teza de doctorat completează cursul de drept constituţional şi cel de drept constituţional comparat în ceea ce priveşte analiza prin metoda comparativă a procesului de echilibrare a puterilor în stat în lumina constituţionalismului în România şi Republica Moldova, a sistemelor instituţiilor politice ale puterii în aceste ţări, precum şi tipologia formării mecanismului de echilibrare a puterilor politice în statele respective.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice îşi găseşte reflectare nu numai în procesul didactic, dar şi în procesul de cercetare ştiinţifică. Lucrarea prezintă interes pentru savanţii jurişti, masteranzi, doctoranzi, pentru clasa politică a societăţii şi parlamentari.

Cuprins


1. ANALIZA PROBLEMEI ECHILIBRULUI PUTERILOR ÎN STAT ÎN CONTEXTUL CONSTITUŢIONALISMULUI
  • 1.1. Echilibrul puterilor în stat în cadrul cercetărilor actuale
  • 1.2. Aspecte normative de stipulare a echilibrului puterilor în stat
  • 1.3. Concluzii la capitolul 1
  • 2. VALOAREA TEORIEI SEPARAŢIEI PUTERILOR ÎN STAT
  • 2.1. Originea teoriei separaţiei puterilor în stat
  • 2.2. Constituţionalismul ca fundament al realizării normelor constituţionale
  • 2.3. Concluzii la capitolul 2

3. SPECIFICUL RAPORTURILOR DINTRE AUTORITĂŢILE PUBLICE ANTRENATE ÎN EXERCITAREA PUTERII ÎN STAT ÎN DEPENDENŢĂ DE FORMA DE GUVERNARE
  • 3.1.Coordonate ale organizării sistemice a puterii în stat
  • 3.2. Raporturi de interdependenţă şi interacţiune în sistemul puterii de stat în lumina
  • Constituţiei României şi a Republicii Moldova
  • 3.3. Concluzii la capitolul 3

4. MECANISME DE ECHILIBRARE A PUTERILOR ÎN STAT
  • 4.1. Repere de echilibrare a puterilor în stat
  • 4.2. Frâne şi contrabalanţe în echilibrarea puterilor în lumina Constituţiei Republicii Moldova
  • 4.3. Curtea Constituţională a României şi a Republicii Moldova în calitate de piloni ai respectării echilibrului puterilor în stat. Aspecte din dreptul comparat
  • 4.4. Evoluţie şi perspective în procesul de echilibrare a puterilor în stat
  • 4.5. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI