Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Rolul suveranităţii poporului în organizarea statală a puterilor (aspecte juridice)


Autor: Nemţoi Gabriela
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.02 - Drept public(cu specificarea: constituţional, administrativ, poliţienesc, militar, financiar, vamal, informaţional, ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept
Anul:2011
Conducător ştiinţific: Anatolie Bantuş
doctor, profesor universitar, Institutul de Istorie al AŞM
Instituţia: Institutul de Istorie al AŞM
CSS: DH 15-12.00.02
Institutul de Istorie al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 30 noiembrie 2010 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 24 februarie 2011

Autoreferat

Adobe PDF document0.38 Mb / în română

Cuvinte Cheie

drept constituţional, suveranitatea poporului, suveranitate naţională, putere de stat, putere politică, separaţia puterilor în stat, Guvern, Parlament, Autoritate jurisdicţională, Executiv, Legislativ, Hotărâri, asumarea răspunderii guvernamentale, răspundere parlamentară

Adnotare

Structura tezei: Introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 284 de titluri, 156 pagini de text de bază. Numărul de publicaţii la tema tezei:Rezultatele obţinute sunt reflectate în 17 lucrări ştiinţifice. Domeniu de studiu: Specializarea: 12.00.02 Drept public (constituţional) organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept. Scopul şi obiectivele lucrării: Scopul principal al tezei de doctorat constă în analiza şi identificarea problemelor de ordin teoretic şi practic, asupra organizări puterii în stat în România şi Republica Moldova din perspectiva rolului suveranităţii poporului. Obiectivele principale constau în elucidarea problemelor de organizare ce marchează domeniul de activitate a instituţiilor publice, care exercită şi menţin puterea într-un stat democratic, prin delegarea voinţei poporului pe calea reprezentării.

Metodologia cercetării ştiinţifice La realizarea studiului am avut în vedere cercetarea materialului doctrinar teoretic, normativlegislativ şi practic, cu aplicarea următoarelor metode: istorică, sistematică, analitică şi logico-juridică. Rezultatele obţinute lărgesc cadrul de studiu faţă de tema emisă, dar nu finalizează această cercetare. Metoda comparativă reprezintă pentru studiul efectuat un element esenţial, deoarece utilizarea ei scoate în evidenţă elementele pozitive şi inovatoare care au condus la exercitarea activităţii de guvernare prin intermediul organismelor autorităţilor publice, dar şi a eventualelor erori care pot să apară în activitatea de exercitare şi menţinere a puterii. În procesul elaborării lucrării au fost aplicate metode de tipul analiza istorică - folosită pentru cercetarea originii şi evoluţiei teoriei separaţiei puterilor în stat şi a principiilor constituţionale ale celor două state - România şi Republica Moldova; analiza logică (analiza deductivă, inductivă, tipologizare, generalizare, specificare etc.) - utilizată constant pe tot parcursul lucrării în special în efectuarea sintezei opiniilor diferiţilor autori de specialitate, opinii folosite pentru a descrie tendinţele existente în evoluţia principiilor democratice.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Lucrarea cuprinde o investigaţie complexă, axată pe comparaţia celor două sisteme constituţionale distincte - cel al României şi cel al Republici Moldova; un studiu paralel între cele trei funcţii ale puterii statale cu identificarea principalelor puncte de interferenţă între ele; o eludare a noţiunii de „suveranitatea poporului” şi o stigmatizare a înţelesului concret, în conceptul integrării europene. Cadrul conceptual permite o analiză ştiinţifică: de prezentare a noţiunilor de suveranitate şi a principiilor fundamentale de organizare şi funcţionare a puterii în stat; de investigare a aspectelor referitoare la modul de reprezentare a voinţei poporului în plan electoral sau prin referendum în mod comparativ între cele două state România şi Republica Moldova şi limitele acestora subliniindu-se soluţiile cele mai viabile de sesizare a impactului procesului de instituţionalizare ale organismelor statale potrivit funcţiilor clasice a statului, legislativă, executivă şi judecătorească – ca sistem de organizare al puterii în stat şi constatarea reformelor democratice din cele două state cu referinţe clare asupra minusurilor în vederea modului de exercitare a puterii.

Semnificaţia teoretică a lucrării Teza reprezintă un suport didactic pentru studenţii şi masteranzii facultăţilor de drept şi administraţie publică. Lucrarea va permite celor preocupaţi de studiul asupra instituţionalizării organismelor autorităţilor publice să înţeleagă activitatea pe care aceste instituţii o dezvoltă în raport de colaborare şi responsabilitatea pe care şi-o asumă în derularea activităţii de exercitare a puterii în scopul perfecţionării mecanismelor de echilibrare a separaţiei puterilor în stat şi conturarea acestora în vederea realizării prerogativelor constituţionale.

Valoarea aplicativă a lucrării. În plan doctrinar-teoretic s-a subliniat punctul de vedere potrivit căruia funcţiile statului, reprezintă echilibrul fundamental care coordonează instituţiile publice, în raport de colaborare subordonată, în scopul exercitării puterii. În plan normativ-legislativ se analizează prevederile în vigoare a legislaţiei naţionale a celor două state Republica Moldova şi România şi alinierea lor la legislaţia comunitară, subliniindu-se în acest sens prin recomandări, soluţiile cele mai eficiente care îşi găsesc aplicabilitatea faţă de autorităţile publice. În plan juridico-didactic analiza comparativă a sistemului autorităţilor publice evidenţiază o latură accentuată a dezvoltării şi integrării activităţii de cunoaştere a problematicii studiate, faţă de procesul didactic.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Concluziile şi propunerile oferă soluţii pentru modernizarea cadrului funcţional privind instituţionalizarea autorităţilor publice şi pot fi folosite ca material iniţial pentru o eventuală abordare aprofundată a problematicii. Privită dintr-o perspectivă doctrinară, lucrarea prin intermediul propunerilor, sugestionează o gestionare clară, ponderată şi echilibrată a puterii statale, prin intermediul instrumentelor – organisme ale autorităţilor publice - care deservesc poporul în procesul de menţinere şi de exercitare a puterii statale.

Cuprins


1. ANALIZA PROBLEMEI ROLULUI SUVERANITĂŢII POPORULUI ÎN ORGANIZAREA PUTERILOR DE STAT
  • 1.1. Rolul suveranităţii poporului în organizarea puterilor în stat- caracteristici generale
  • 1.2. Conceptul de „suveranitatea ” prin prisma filosofică a dreptului
    • 1.2.1. Noţiuni generale privind termenul de „ suveranitate” în concordanţă cu statul
    • 1.2.2. Principalele concepte de suveranitate
    • 1.2.3. Raportul dintre ” puterea în stat” ,”putere politică” şi “ suveranitate”
  • 1.3. Particularităţi ale puterii în stat, în funcţiile statului
  • 1.4. Concluzii la Capitolul 1

2.ORGANIZAREA PUTERII ÎN STAT ÎN CONTEXTUL CERCETĂRII ACTUALE
  • 2.1. Teoria separaţiei puterilor - de la teorie la statul constituţional
  • 2.2. Instituţionalizarea puterii statale în organisme de autoritate publică
  • 2.3. Concluzii la Capitolul 2

3. EXERCITAREA SUVERANITĂŢII POPORULUI PRIN REPREZENTANŢII SĂI
  • 3.1.Rolul autorităţilor reprezentative ca instrument de exercitare a suveranităţii
  • 3.2. Suveranitatea poporului prin exercitarea drepturile electorale ale cetăţenilor
  • 3.3. Instrumentul democraţiei constituţionale – referendumul
  • 3.4. Concluzii la Capitolul 3

4. AUTORITĂŢILE STATALE – INSTRUMENTE REPREZENTATIVE DE ORGANIZARE ŞI COORDONARE ALE PUTERII
  • 4.1. Parlamentul – organ reprezentativ suprem al poporului, unica autoritate legiuitoare a statului
    • 4.1.1. Rolul structural al Parlamentului în contextul comunitar
    • 4.1.2. Mandatul parlamentar protecţie constituţională şi regulamentară
  • 4.2. Locul instituţiei prezidenţiale-componentă a executivului în echilibrarea puterilor în stat
  • 4.3. Autoritatea judecătorească – premiză a justiţiei constituţională
  • 4.4. Concluzii la Capitolul 4