română | русский | english

Autor: Nemţoi Gabriela Gradul: doctor în drept Specialitatea:  12.00.02 - Drept public(cu specificarea: constituţional, administrativ, poliţienesc, militar, financiar, vamal, informaţional, ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept Anul: 2011 Conducător ştiinţific: Anatolie Bantuş doctor, profesor universitar, Institutul de Istorie Instituţia: Institutul de Istorie CSS: DH 15-12.00.02-27.03.08 Institutul de Istorie

Statut Teza a fost susţinută pe 30 noiembrie 2010 în CSS şi aprobată de CNAA pe 24 februarie 2011 Autoreferat – 0.38 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Adnotare

Structura tezei: Introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 284 de titluri, 156 pagini de text de bază. Numărul de publicaţii la tema tezei:Rezultatele obţinute sunt reflectate în 17 lucrări ştiinţifice. Domeniu de studiu: Specializarea: 12.00.02 Drept public (constituţional) organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept. Scopul şi obiectivele lucrării: Scopul principal al tezei de doctorat constă în analiza şi identificarea problemelor de ordin teoretic şi practic, asupra organizări puterii în stat în România şi Republica Moldova din perspectiva rolului suveranităţii poporului. Obiectivele principale constau în elucidarea problemelor de organizare ce marchează domeniul de activitate a instituţiilor publice, care exercită şi menţin puterea într-un stat democratic, prin delegarea voinţei poporului pe calea reprezentării.

Metodologia cercetării ştiinţifice La realizarea studiului am avut în vedere cercetarea materialului doctrinar teoretic, normativlegislativ şi practic, cu aplicarea următoarelor metode: istorică, sistematică, analitică şi logico-juridică. Rezultatele obţinute lărgesc cadrul de studiu faţă de tema emisă, dar nu finalizează această cercetare. Metoda comparativă reprezintă pentru studiul efectuat un element esenţial, deoarece utilizarea ei scoate în evidenţă elementele pozitive şi inovatoare care au condus la exercitarea activităţii de guvernare prin intermediul organismelor autorităţilor publice, dar şi a eventualelor erori care pot să apară în activitatea de exercitare şi menţinere a puterii. În procesul elaborării lucrării au fost aplicate metode de tipul analiza istorică - folosită pentru cercetarea originii şi evoluţiei teoriei separaţiei puterilor în stat şi a principiilor constituţionale ale celor două state - România şi Republica Moldova; analiza logică (analiza deductivă, inductivă, tipologizare, generalizare, specificare etc.) - utilizată constant pe tot parcursul lucrării în special în efectuarea sintezei opiniilor diferiţilor autori de specialitate, opinii folosite pentru a descrie tendinţele existente în evoluţia principiilor democratice.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Lucrarea cuprinde o investigaţie complexă, axată pe comparaţia celor două sisteme constituţionale distincte - cel al României şi cel al Republici Moldova; un studiu paralel între cele trei funcţii ale puterii statale cu identificarea principalelor puncte de interferenţă între ele; o eludare a noţiunii de „suveranitatea poporului” şi o stigmatizare a înţelesului concret, în conceptul integrării europene. Cadrul conceptual permite o analiză ştiinţifică: de prezentare a noţiunilor de suveranitate şi a principiilor fundamentale de organizare şi funcţionare a puterii în stat; de investigare a aspectelor referitoare la modul de reprezentare a voinţei poporului în plan electoral sau prin referendum în mod comparativ între cele două state România şi Republica Moldova şi limitele acestora subliniindu-se soluţiile cele mai viabile de sesizare a impactului procesului de instituţionalizare ale organismelor statale potrivit funcţiilor clasice a statului, legislativă, executivă şi judecătorească – ca sistem de organizare al puterii în stat şi constatarea reformelor democratice din cele două state cu referinţe clare asupra minusurilor în vederea modului de exercitare a puterii.

Semnificaţia teoretică a lucrării Teza reprezintă un suport didactic pentru studenţii şi masteranzii facultăţilor de drept şi administraţie publică. Lucrarea va permite celor preocupaţi de studiul asupra instituţionalizării organismelor autorităţilor publice să înţeleagă activitatea pe care aceste instituţii o dezvoltă în raport de colaborare şi responsabilitatea pe care şi-o asumă în derularea activităţii de exercitare a puterii în scopul perfecţionării mecanismelor de echilibrare a separaţiei puterilor în stat şi conturarea acestora în vederea realizării prerogativelor constituţionale.

Valoarea aplicativă a lucrării. În plan doctrinar-teoretic s-a subliniat punctul de vedere potrivit căruia funcţiile statului, reprezintă echilibrul fundamental care coordonează instituţiile publice, în raport de colaborare subordonată, în scopul exercitării puterii. În plan normativ-legislativ se analizează prevederile în vigoare a legislaţiei naţionale a celor două state Republica Moldova şi România şi alinierea lor la legislaţia comunitară, subliniindu-se în acest sens prin recomandări, soluţiile cele mai eficiente care îşi găsesc aplicabilitatea faţă de autorităţile publice. În plan juridico-didactic analiza comparativă a sistemului autorităţilor publice evidenţiază o latură accentuată a dezvoltării şi integrării activităţii de cunoaştere a problematicii studiate, faţă de procesul didactic.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Concluziile şi propunerile oferă soluţii pentru modernizarea cadrului funcţional privind instituţionalizarea autorităţilor publice şi pot fi folosite ca material iniţial pentru o eventuală abordare aprofundată a problematicii. Privită dintr-o perspectivă doctrinară, lucrarea prin intermediul propunerilor, sugestionează o gestionare clară, ponderată şi echilibrată a puterii statale, prin intermediul instrumentelor – organisme ale autorităţilor publice - care deservesc poporul în procesul de menţinere şi de exercitare a puterii statale.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Victor Mocanu
  doctor, conferenţiar universitar
• Ionel BOSTAN
  doctor în drept, profesor universitar, Universitatea Al.I. Cuza, Iaşi, România

Membrii Consiliului Ştiintific

• Gheorghe Costachi, preşedinte
  doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Istorie
• Victor Balmuş, secretar
  doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Istorie
• Victor Popa, membru
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
• Alexandru Arseni, membru
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
• Vladimir (decedat) Mocreac, membru
  doctor, conferenţiar universitar

 Teze

În examinare [2] :

• Răspunderea parlamentară în condiţiile statului de drept contemporan
  19 martie 2021
• Garanțiile constituționale ale dreptului la un proces echitabil
  31 iulie 2020

Arhiva tezelor:
Selectaţi anul2022 [3]2021 [2]2020 [1]2019 [5]2018 [9]2017 [4]2016 [9]2015 [6]2014 [1]2012 [5]2011 [6]2010 [12]2009 [11]2008 [7]2007 [14]2006 [5]2005 [9]

[...] Acte Normative