Dialogismul lui Mihail Bahtin. Elementul carnavalesc în romanul românesc
|
StatutTeza a fost susţinută pe 10 februarie 2012 în CSSşi aprobată de CNAA pe 5 aprilie 2012 Autoreferat – 0.37 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
dialog, dialogism, teorie, concepţie, poetică, roman, polifonie, cuvânt, discurs, voce, bivoc, carnavalescul romanesc, cultura populară a râsului, menippee, ambivalenţă, bufon, realism grotesc, trup grotesc, lumea ca spectacolAdnotare
Rezultatele obţinute sunt reflectate în 18 lucrări ştiinţifice.
Structura tezei: introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 72 de titluri, 163 pagini de text de bază.
Domeniul de studiu: teoria literaturii.
Scopul şi obiectivele: cercetarea specificului tratării prozei romaneşti de către M. Bahtin în baza ideilor sale referitoare la dialogismul ei, relevându-se importanţa pe care a avut-o tradiţia valorificării literare a principiilor poeticii de esenţă carnavalescă pentru conturarea şi dezvoltarea romanului. Analiza viziunii bahtiniene asupra menippeei ca gen exponenţial al literaturii carnavalizate şi elucidarea particularităţilor ei structurale pentru a-i determina statutul în teoria literară actuală. Interpretarea textului romanesc în lumina conceptelor „cuvânt bivoc” şi „lumea ca spectacol”, accentul fiind pus pe necesitatea reliefării personajelor şi scenelor carnavaleşti.
Noutatea şi originalitatea ştiinţificăconstă în evidenţierea preocupărilor ştiinţifice ale gânditorului rus, fiind precizate contribuţiile sale atât în filozofia dialogului, cât şi în domeniul teoriei romanului şi al ştiinţelor limbajului, mai cu seamă în cel al „metalingvisticii”, cum l-a definit însuşi Mihail Bahtin. Pentru a argumenta interesul de care se bucură creaţia crengiană în critica literară actuală, a fost accentuată importanţa acesteia ca precursoare a creaţiilor reprezentative pentru carnavalescul romanului românesc. De asemenea, am relevat specificul valorificării resurselor poeticii carnavaleşti de către romancierii Gib Mihăescu, Augustin Buzura, Constantin Ţoiu, Vasile Vasilache.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul respectiv. În lucrarea de faţă este elucidat specificul tratării de către Mihail Bahtin a poeticii de esenţă carnavalescă de pe poziţiile dialogismului pe care acesta l-a elaborat în urma cercetării particularităţilor evoluţiei romanului ca gen al literaturii neoficiale, un interes aparte pentru savantul rus prezentând realismul grotesc al operei lui Fr. Rabelais, exponentul principal al tradiţiei carnavalescului literar, cât şi polifonia dostoievskiană ca etapă esenţială în dezvoltarea prozei romaneşti.
Semnificaţia teoretică a lucrării rezidă în clarificarea unor concepte bahtiniene ca „menippee”, „ambivalenţă carnavalescă”, „roman polifonic”, înţelegerea cărora e destul de importantă pentru o interpretare a ideilor teoreticianului dialogismului ce se doreşte a fi adecvată coerenţei viziunii sale.
Valoarea aplicativă a lucrăriise datorează conţinutului ultimului capitol în care unele dintre binecunoscutele romane ale literaturii române sunt interpretate prin prisma poeticii carnavaleşti, fiind reliefată necesitatea adoptării acestei grile pentru a realiza o exegeză corespunzătoare particularităţilor creaţiilor literare ce ilustrează tendinţa de cultivare a carnavalescului în proza contemporană. Astfel, teza de faţă contribuie la aprofundarea cercetării axate pe studierea romanului românesc din ultimele decenii.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Tezele esenţiale şi rezultatele principale ale cercetării au fost publicate în 18 lucrări. Am predat un curs opţional studenţilor Facultăţii de Filologie a UPS „Ion Creangă” şi am participat la proiectul Proza basarabeană din sec. al XX-lea. Text. Context. Intertext, care s-a soldat cu publicarea unei antologii de studii.
Cuprins
- 1. 1. Principiul dialogic la Martin Buber şi Franz Rosenzweig
- 1. 2. Perspectiva existenţialistă asupra dialogului
- 1. 3. Situaţia actuală în exegeza dialogismului bahtinian.
- 1. 4. Concluzii la capitolul 1
2. TEORIA DIALOGISMULUI: LITERATURA CARNAVALIZATĂ ŞI ROMANUL POLIFONIC ÎN VIZIUNEA LUI M. BAHTIN
- 2. 1. Mihail Bahtin: filozofia dialogului şi ştiinţa literară
- 2. 2. Carnavalescul şi logica ambivalenţei
- 2. 3. Statutul genului romanesc şi plurilingvismul
- 2. 4. Polifonia romanului şi cuvântul bivoc
- 2. 5. Concluzii la capitolul 2
3. DIALOGISMUL ROMANULUI ROMÂNESC. MODELUL CARNAVALESC.
- 3. 1. Structură dialogică şi metamorfoze narative
- 3. 2. Personaje şi scene, componente de bază ale modelului carnavalesc
- 3. 3. Carnavalescul în poetica romanului: locul, rolul şi funcţiile lui
- 3. 4. Cuvântul bivoc şi arta discursului carnavalesc
- 3. 5. Concluzii la capitolul 3
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
Referenţi Oficiali
- Mihai Cimpoi
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM - Elena Prus
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
Membrii Consiliului Ştiintific
- Anatol Gavrilov, preşedinte
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM - Vlad Caraman, secretar
doctor, conferenţiar universitar - Nicolae Bileţchi, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM - Aliona Grati, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Sergiu Pavlicenco, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Teze
Acte Normative
