Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2005 / mai /

Planificarea şi căile de sporire a productivităţii muncii în fitotehnie


Autor: Olimpiu Gherman
Gradul:doctor în economie
Specialitatea: 08.00.05 - Economie şi management (în ramură)
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Petru Ţurcanu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 27 mai 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 22 septembrie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document0.21 Mb / în română

Cuvinte Cheie

productivitatea muncii, eficienţă economică, planificare, prognozare, cheltuieli de muncă, consumuri, forţă de muncă, intensitatea muncii, volum de producţie factori de producţie, combinare, substituire, proporţii, ritmuri, economia relativă de personal, remunerarea muncii, bonitatea terenurilor agricole, mijloace fixe, venit din vînzări, fondul funciar, şomeri, costul unitar, profit, forme de proprietate, salariaţi, indicatori, maximizare, minimizare, fişe tehnologice, intensificare, specializare, concentrare, remunerarea muncii, preţuri, baza tehnico-materială, grad de capitalizare, management, marketing, proces de producţie, corelaţie regresivă, rezerve

Adnotare

Teza de doctor este consacrată problemelor teoretice şi practice ale planificării şi evidenţierii rezervelor de sporire a productivităţii muncii în fitotehnie.

În baza studierii lucrărilor fundamentale ale savanţilor economişti autorul concretizează conceptul şi formele productivităţii muncii, spunîndu-şi părerea proprie referitor la categoriile economice „forţa de muncă productivă” şi „productivitatea muncii”, şi conţinutul legii sporirii productivităţii muncii.

În continuare autorul diferă productivitatea muncii după maniera de măsurare a rezultatelor, după gradul de cuprindere şi după durata timpului la care se repartizează producţia realizată.

În teză se demonstrează că pentru obţinerea unei productivităţi înalte se cere utilizarea, combinarea şi substituirea factorilor de producţie în procesul utilizării lor la nivel de ramură şi cultură agricolă. Variaţia unui factori, în sensul creşterii sale, determină modificări ale producţiei. În continuare sînt propuşi indicatorii eficienţei factorilor de producţie.

Autorul argumentează necesitatea şi metodologia planificării productivităţii muncii în fitotehnie, motivînd că planificarea productivităţii muncii reprezintă condiţia de bază de determinare corectă şi de realizare a scopurilor prioritare şi sarcinilor de sporire a randamentului personalului. Planificarea creşterii productivităţii muncii se propune de efectuat pe economia de timp, exprimată prin economia relativă de personal, realizabilă prin diferite măsuri tehnicoorganizatorice.

Analiza dezvoltării economice a sectorului agrar demonstrează că eficienţa economică a intensificării producţiei agricole scade, iar nivelul utilizării factorilor de producţie a suferit schimbări negative, ceea ce a adus la micşorarea nivelului rentabilităţii generale, agricole, economice şi financiare. Autorul studiază resursele de muncă propunând de rând cu indicatorii cunoscuţi de măsurare a eficienţei economice a resurselor de muncă şi alţi indicatori: efectuarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole, utilizarea timpului de muncă, economia de timp pe unitate de produs, reducerea costului unitar şi obţinerea profitului suplimentar. Prin calcule concrete se demonstrează că cu cît întreprinderea agricolă dispune de o suprafaţă de teren agricolă mai mare cu atît mai eficientă este utilizată forţa de muncă.

În baza studierii literaturii de specialitate sînt concretizaţi indicatorii productivităţii muncii, este efectuată analiza productivităţii muncii în fitotehnie pe perioada anilor 1996-2004, comparînd-o cu nivelul ei în alte ţări. Autorul propune modelul logic – structural al analizei factorilor productivităţii muncii. Mai profund este analizată productivitatea muncii în întreprinderile agricole din raionul Rîşcani şi factorii de influenţă asupra ei.

În teză este propuse o nouă metodă de planificare a productivităţii muncii care se bazează pe planificare efectivului mediu anual de lucrători, sporului şi volumului total a producţiei globale. Metoda propusă permite păstrarea în perioada planificată nivelul productivităţii la nivelul anului I din perioada de bază plus sporul mediu al productivităţii pe următorii ani a perioadei de bază.

Un loc important în teză le aparţin căilor de sporirea a productivităţii muncii în fitotehnie. Autorul argumentează necesitatea utilizării eficiente a resurselor de muncă în legătură directă cu nivelul productivităţii muncii. În continuare prin calcule concrete se demonstrează influenţa unor factori asupra volumului producţiei agricole. Autorul argumentează posibilităţile combinării ramurilor, specializării şi legătura lor cu productivitatea muncii.

În baza analizei unei informaţii bogate se demonstrează că creşterea productivităţii muncii în fitotehnie poate fi asigurată printr-o dotare corespunzătoare a forţei de muncă cu mijloace de producţie, ceea ce va determina creşterea producţiei şi scăderea timpului de muncă consumat. O altă rezervă de sporire a productivităţii muncii este perfecţionarea remunerării muncii, nivelul căruia este scăzut în agricultură în comparaţie cu alte ramuri ale economiei naţionale. În teză sînt studiaţi factorii care determină motivaţia muncii, ratingul motivaţiei lucrătorilor formaţiunilor agricole, se propune o nouă grilă tarifară pentru întreprinderile agricole şi metoda diferenţierii normelor recompensei materiale din costul producţiei abţinute supraplan.

O atenţie deosebită i se acordă prognozării productivităţii muncii. În acest scop a fost aplicată analiza de corelaţie regresivă, care a permis de apreciat legăturile strînse şi perspectivele influenţei factorilor asupra productivităţii muncii.

Cuprins


CAPITOLUL I. Bazele teoretice ale productivităţii muncii
  • 1.1. Conceptul şi formele productivităţii muncii
  • 1.2. Utilizarea eficientă a factorilor de producţie – sursa principală de sporire a productivităţii muncii
  • 1.3. Necesitatea şi metodologia planificării productivităţii muncii

CAPITOLUL II. Starea actuală a nivelului productivităţii muncii
  • 2.1. Analiza dezvoltării economice a sectorului agrar
  • 2.2. Resursele de muncă şi eficienţa utilizării lor
  • 2.3. Analiza nivelului productivităţii muncii

CAPITOLUL III. Planificarea şi căile de sporire a productivităţii muncii în fitotehnie
  • 3.1. Planificarea productivităţii muncii
  • 3.2. Căile de sporire a productivităţii muncii
  • 3.2.1. Utilizarea eficientă a resurselor de muncă
  • 3.2.2. Intensificarea producţiei – baza principală de sporire a productivităţii muncii
  • 3.2.3. Rolul concentrării şi specializării producţiei în sporirea nivelului productivităţii muncii
  • 3.2.4. Influenţa bazei tehnico – materiale asupra productivităţii muncii
  • 3.2.5. Perfecţionarea remunerării muncii
  • 3.3. Prognozarea sporirii productivităţii muncii