Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2017 / august /

Impactul interpreţilor basarabeni asupra devenirii teatrelor de operă din Bucureşti şi Cluj in anii 1920–1940


Autor: Ichim Traian
Gradul:doctor în studiul artelor, culturologie
Specialitatea: 17.00.01 - Arte audio-vizuale (cu specificarea: artă teatrală; artă muzicală; artă cinematografică, televiziune şi alte genuri de artă audiovizuală)
Anul:2018
Conducător ştiinţific: Aurelian Dănilă
doctor habilitat, profesor universitar, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP)
Instituţia: Institutul Patrimoniului Cultural

Statut

Teza a fost susţinută pe 29 august 2017 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 11 mai 2018

Autoreferat

Adobe PDF document0.40 Mb / în română

Teza

CZU 792.54(478+498)„1920/1940”(043.3)

Adobe PDF document 16.00 Mb / în română
265 pagini


Cuvinte Cheie

Opera Română din Bucureşti, Opera Română din Cluj, Opera basarabeană, perioada interbelică, cântăreți basarabeni, cronici, premieră, solist, cor, stagiune, tradiția lirică basarabeană

Adnotare

Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 355 de denumiri, 15 anexe, 153 de pagini ale textului de bază. Domeniu de studiu: istoria teatrului liric.

Scopul principal al tezei: cercetarea complexă a activității interpreților basarabeni din perioada interbelică la teatrele de operă din Cluj și București.

Obiectivele lucrării: scoaterea în relief a similitudinilor între debutul și tradiția teatrului liric în România și Basarabia; evidențierea factorilor importanți care au determinat procesul migrării artiștilor basarabeni la Operele din Cluj și București; descoperirea celor mai reprezentativi artiști basarabeni prezenți pe scenele lirice din Cluj și București în perioada interbelică și sistematizarea școlilor în care s-au format aceștia; depistarea noilor documente şi materiale din arhivele Operelor Naționale din Cluj și București; întocmirea registrului cu toate premierele din perioada 1920–1940 la Operele din Cluj și București cu participarea interpreților basarabeni; cercetarea presei din perioada interbelică privind activitatea lor la teatrele sus menționate; determinarea impactului prezenței acestora asupra devenirii celor două instituții lirice românești din perioada interbelică.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Studiul tratează fenomenul artistic interpretativ basarabean în cadrul vieții culturale românești din perioada interbelică, cu focusare pe domeniul artei teatrului liric. Pentru prima dată în muzicologia din Republica Moldova au fost analizate aspecte noi ale problemei precum cele legate de tradiția și impactul prezenței cântăreților basarabeni la teatrele lirice de Stat din Cluj și București în perioada anilor 1920–1940.

Problema ştiinţifică importantă soluţionatăconstă în abordarea complexă a activității interpereților basarabeni din perioada interbelică la teatrele de operă din Cluj și București, fapt ce a condus la aprecierea obiectivă a activităţii creative a acestor artiști, în vederea determinării impactului pe care l-au avut asupra devenirii Operelor Române din Cluj și București, având drept rezultat aprofundarea cunoştinţelor istorico–teoretice despre evoluţia fenomenului operistic basarebean.

Semnificaţia teoretică a studiului constă în îmbogăţirea bazelor teoretice, privind istoria culturii artistice din perioada interbelică, atât națională, cât și universală. În cadrul tezei sunt prezentate dovezi documentare, capabile să demonstreze importanța, pe care au avut-o interpreții basarabeni în activitatea Teatrelor de operă din Cluj și București, în perioada 1920–1940. Teza este o contribuţie în studierea istoriei fenomenului operistic din perioada basarabeană. Valoarea aplicativă a lucrării. Conţinutul tezei poate fi utilizat în mod practic și teoretic ca și material didactic pentru cursurile de Dramaturgia teatrului de operă, Istoria muzicii, Măiestrie de operă, Istoria artei vocale, atât în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar, cât și universitar.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: Rezultatele ştiinţifice au fost implementate prin publicarea a 9 articole ştiinţifice cu un volum total de 5.0 c. a. şi 5 rapoarte susţinute la conferinţe naţionale şi internaţionale (în Republica Moldova și România), axate pe problematica respectivă.

Cuprins


1. TRADIŢII ŞI EXPRESII ALE ARTEI LIRICE BASARABENE DIN PERIOADA TERBELICĂ OGLINDITE ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE ȘI ÎN SURSELE ARTISTICO–DOCUMENTARE
  • 1.1. Analiza surselor referenţiale ale istoriografiei din Republica Moldova privind arta lirică din Basarabia în perioada interbelică
  • 1.2. Investigarea fenomenului liric basarabean în realitatea culturii înterbelice românești, proces dezvăluit în literatura de specialitate din România
  • 1.3. Concluzii la capitolul întâi

2. PREMISELE MIGRĂRII ARTIȘTILOR LIRICI BASARABENI LA TEATRELE DE OPERĂ DIN CLUJ ȘI BUCUREȘTI
  • 2.1. Evoluția fenomenului operistic în Basarabia și România la începutul secolului al XXlea
  • 2.2. Factorii esențiali ce au determinat procesul migrării artiștilor lirici basarabeni la Operele din Cluj și București
  • 2.3. Opera basarabeană, o sursă importantă de voci pentru teatrele de operă de stat din Cluj și București
  • 2.4. Diversitatea tradițiilor cultivate de interpreții basarabeni pe scenele Operelor din Cluj și București
  • 2.5. Concluzii la capitolul al doilea

3. ACTIVITATEA INTERPREŢILOR BASARABENI LA OPERA ROMÂNĂ DIN CLUJ ȘI BUCUREȘTI ÎN PERIOADA 1920–1940
  • 3.1. Figuri basarabene la Opera din Cluj și București în perioada interbelică
  • 3.2. Implicarea cântăreților basarabeni în noile montări la teatrele de operă din Cluj și București în perioada 1920–1940
  • 3.3. Cântăreţi basarabeni–oaspeți pe scenele Operelor din Cluj și București
  • 3.4. Imaginea artiștilor basarabeni prin prisma amintirilor contemporanilor, articolelor din ziare, materialelor din fondurile arhivistice
  • 3.5. Concluzii la capitolul al treilea

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI