Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2018 / iunie /

Probleme teoretice şi practice ale interpretării juridice


Autor: Coşman Eliza
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.01 - Teoria generală a dreptului; istoria statului şi dreptului; istoria doctrinelor politice şi de drept
Anul:2018
Conducător ştiinţific: Gheorghe Avornic
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene "Constantin Stere"

Statut

Teza a fost susţinută pe 23 iunie 2018 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 noiembrie 2018

Autoreferat

Adobe PDF document0.48 Mb / în română

Teza

CZU 340.13(043.3)

Adobe PDF document 1.33 Mb / în română
197 pagini


Cuvinte Cheie

Norme de drept; text normativ; interpretare juridică; funcţia valorizatoare a interpretării juridice; creativitatea interpretării; finalitatea interpretării juridice; acquis comunitar; armonizare legislativă

Adnotare

Structura lucrării: Lucrarea cuprinde introducere, patru capitole urmate de sinteza rezultatelor obţinute, concluzii şi recomandări, bibliografie din 245 izvoare, 181 pagini text de bază. Rezultatele obţinute sunt publicate în 10 lucrări ştiinţifice.

Scopul şi obiectivele lucrării. Prezenta lucrare are drept scop cercetarea multilaterală şi complexă a problemelor interpretării dreptului, constituirea unui traseu analitic în măsură să permită deschiderea frontului problematic, trecerea de la cazul, apreciat ca particular, al interpretării dreptului la analiza şi justificarea genului său proxim: interpretarea juridică în general, elaborarea unei teorii generale a interpretării dreptului. Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite următoarele obiective: fundamentarea bazelor conceptuale ale interpretării sistemicintegrative a dreptului pornind de la contribuţii teoretice acreditate în domeniu; determinarea tipurilor, agenţilor şi formelor interpretării juridice privită ca efort hermeneutic de descifrare a literei şi spiritului legii; evidenţierea principiilor interpretării, care nu apar ca simple entităţi metafizice, ci se configurează evolutiv în funcţie de exigenţele epistemiologice ale cunoaşterii juridice; clarificarea tehnicilor de interpretare, aşezate sub semnul legilor gândirii corecte ce statuează o metodică juridică specifică; evidenţierea, în baza logicii privită ca ansamblu coerent de exigenţe formale ale gândirii, a particularităţilor raţionamentelor juridice, a argumentelor utilizate în cunoaşterea şi interpretarea dreptului; determinarea funcţiei valorizatoare a interpretării juridice, rezultată din interacţiunea scopului legiuitorului cu finalităţile dreptului, în măsură să asigure trecerea dreptului de la virtualitatea dezirabilă a prescripţiilor la realizarea lor efectivă; stabilirea modalităţilor şi particularităţilor interpretării dreptului naţional în condiţiile globalizării; analizarea, sistematizarea şi interpretarea rezultatelor cercetării întreprinse, formularea concluziilor şi recomandărilor.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în faptul că teza abordează problema interpretării juridice din prespectivă hotărât axiologică, fară de care nu poate fi explicată şi realizată funcţia constructiv - integrativă a interpretării în aplicarea dreptului.

Problema ştiinţifică constă în configurarea principalelor aspecte ale problematicii interpretării juridice în plan teoretic și practic, punând în evidență ideile relevante în acest domeniu, deschiderile pe care le oferă teoriei și practicii în domeniul dreptului. Lucrarea evidenţiază o deschidere spre noile semnificații pe care conceptele tradiționale ale dreptului le capătă, odată cu schimbările ce au loc în societate, dar și elementele care capătă relevanță și oferă noi caracteristici dreptului și interpretării juridice.

Valoarea aplicativă a lucrării. În măsura în care lucrarea este una teoretică, este totodată şi un demers practic pentru responsabilizarea agenţilor interpretării juridice.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Elementele de noutate, abordările critice şi recomandările formulate deschid inedite unghiuri de cercetare în ştiinţa juridică şi în activitatea instituţionalizată de aplicare a dreptului.

Cuprins


1. ANALIZA DOCTRINEI ŞI A REGLEMENTĂRILOR NORMATIVE PRIVIND INTERPRETAREA JURIDICĂ
  • 1.1. Repere analitice în istoria problemei interpretării juridice. Stadiul actual şi perspectivele investigaţiilor
  • 1.2. Statutul normativ al interpretării juridice în legislaţia Republicii Moldova și a României
  • 1.3. Concluzii la capitolul 1

2. ESENŢA, FINALITĂŢILE ŞI PRINCIPIILE INTERPRETĂRII JURIDICE
  • 2.1. Repere metateoretice ale problematicii interpretării în drept. Natura interpretării juridice în ordine teoretică şi practică
  • 2.2. Principiile interpretării juridice, exigenţe metodologice cu finalitate axiologică
  • 2.3. Concluzii la capitolul 2

3. FUNCŢIA VALORIZATOARE A INTERPRETĂRII JURIDICE
  • 3.1. Tipuri, agenţi şi forme ale interpretării juridice
  • 3.2. Metode şi tehnici juridice de interpretar
  • 3.3. Natura evaluantă a argumentelor logice de interpretare. Creativitate şi responsabilitate în exerciţiul juridic interpretativ
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

4. INTERPRETAREA JURIDICĂ ÎN CADRUL RELAŢIILOR SISTEMULUI NAŢIONAL DE DREPT CU ACQUIS-UL COMUNITAR
  • 4.1. Dreptul comunitar şi particularităţile sale. Necesitatea şi modalităţile de armonizare a legislaţiei interne cu acquis-ul comunitar
  • 4.2. Rolul activ al jurisprudenţei naţionale şi al jurisprudenţei UE în armonizarea interpretării juridice
  • 4.3. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI