Țara Moldovei în cadrul relaţiilor internaţionale 1611-1634
|
StatutTeza a fost susţinută pe 10 iunie 2019 în CSSşi aprobată de CNAA pe 27 septembrie 2019 Autoreferat – 0.65 Mb / în românăTezaCZU 94(478).„1611/1634”: 327(043.2)
|
Cuvinte Cheie
Imperiul Otoman, Rzeczpospolita, Imperiul Habsburgic, politică externă, Hanatul Crimeei, Cazacii zaporojeni, Ştefan Tomşa al II-lea, Movileştii, Constantin Movilă, Radu Mihnea, Stanislaw Zolkiewski, Sigismund III Waza, Miron Barnovschi, Schender paşa, Cantemir murza, Moise MovilăAdnotare
Structura tezei constă din Introducere, cinci capitole, concluzii şi recomandări, adnotări în limbile română, rusă şi engleză, bibliografie din 270 surse Rezultatele tezei sunt reflectate în 2 monografii, 1 volum de documente, 50 de studii și articole. Cuvinte-cheie: Imperiul Otoman, Rzeczpospolita, Imperiul Habsburgic, politică externă, Hanatul Crimeei, Cazacii zaporojeni, Ştefan Tomşa al II-lea, Movileştii, Constantin Movilă, Radu Mihnea, Stanisław Żółkiewski, Sigismund III Waza, Miron Barnovschi, Schender paşa, Cantemir murza, Moise Movilă.
Domeniul de studiu: Istoria românilor (epoca medievală). Lucrarea urmăreşte reflectarea situaţiei politice a Ţării Moldovei în contextul relaţiilor politice internaţionale. Scopul şi obiectivele lucrării clarificarea situaţiei politice internaţionale a Moldovei în unul dintre cele mai complexe şi contradictorii momente ale istoriei sale precum şi a impactului pe care relaţiile politice internaţionale le-au avut asupra situaţiei din Ţara Moldovei.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică pentru prima oară în istoriografia românească este realizat un studiu complex asupra unei perioade neglijate în literatura de specialitate 1611-1634. Astfel au fost reflectate pentru prima oară subiecte din perioada respectivă, au fost adăugate, corectate, nuanţate mai multe fapte din trecutul istoric.
Rezultatele principial noi pentru ştiinţă şi practică obţinute. Au fost constatate realităţile raporturilor politice internaţionale care au influenţat situaţia din Ţara Moldovei; a fost determinat rolul pe care clasa politică poloneză l-a avut în problema moldovenească; a fost stabilit rolul pe care schimbările în relaţiile diplomatice polono-otomane le-au avut asupra situaţiei domniilor Semnificaţia teoretică stabilirea formelor şi a modelelor de investigaţii pentru problema istoriei relaţiilor internaţionale şi a impactului acestora asupra situaţiei Ţării Moldovei de-a lungul întregii sale istorii.
Valoarea aplicativă. Rezultatele obţinute, concluziile şi recomandările înaintate servesc ca bază pentru elaborarea lucrărilor de sinteză în general a studiilor monografice şi de profil diplomatic.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatatele investigaţiilor vor putea fi folosite în elaborarea lucrărilor de sinteză a Istoriei Românilor şi Istoriei Moldovei, vor putea fi folosite în elaborarea manualelor şcolare, realizarea emisiunilor radio şi tv, folosite pentru popularizarea istoriei în rândul populaţiei Republicii Moldova.
Cuprins
- I.1. Istoriografia problemei.
- I.2. Sursele istorice
- I.3. Concluzii
Capitolul II. Începutul unei noi perioade în istoria politică a Moldovei (al doilea deceniu al secolului al XVII-lea)
- II.1. Caracteristica generală a situaţiei internaţionale şi a situaţiei politice a Moldovei la sfârşitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea
- II.2. Defecţiunea din anul 1611: apariţia unei noi configuraţii politice în Ţările Române
- II.3. Bătălia de la Cornul lui Sas şi implicaţiile ei asupra relaţiilor polono-otomane
- II.4. Concluzii
Capitolul III. Ţara Moldovei în cadrul relaţiilor internaţionale în timpul primei domnii a lui Ștefan Tomșa al II-lea
- III.1. Chestiunea ardeleană
- III.2. Conflictul diplomatic polono-moldovenesc
- III.3. Campania de restabilire a Movileştilor (1615-1616) şi consecinţele acesteia
- III.4. Concluzii
Capitolul IV. Confruntările politico-militare polono-otomane şi impactul acestora asupra situaţiei din Ţara Moldovei 1617-1621
- IV.1. Ţara Moldovei în timpul domniei lui Radu Mihnea în contextul tensionării relaţiilor polono-otomane
- IV.2. Relaţiile politice polono-otomane şi domnia a lui Gaşpar Graţiani în Ţara Moldovei 1619-1620
- IV.3 Războiul polono-otoman din 1620-1621 şi impactul acestuia asupra situaţiei politice din Ţara Moldovei
- IV.4. Concluzii 191
Capitolul V Ţara Moldovei de la pacea de la Hotin până la urcarea în scaun a lui Vasile Lupu
- V.1. Tratativele pentru confirmarea păcii de la Hotin şi situaţia politică externă a Ţării Moldovei
- V.2. Uniunea dinastică a Moldovei şi Ţării Româneşti sub Radu Mihnea în contextul relaţiilor politice internaţionale
- V.3. Ţara Moldovei în cadrul relaţiilor internaţionale între domnia lui Miron Barnovschi şi cea a lui Vasile Lupu
- V.4. Concluzii 223 Concluzii generale şi recomandări 226
Referenţi Oficiali
- Ion Chirtoagă
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Istorie - Ion Gumenâi
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Luca Cristian
doctor în istorie, profesor universitar, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, România
Membrii Consiliului Ştiintific
- Demir Dragnev, preşedinte
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Istorie - Valentina Ursu, secretar
doctor, conferenţiar universitar - Ion Eremia, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Valentin Tomuleţ, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Pavel Cocârla, membru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Nicolae Cervencov, membru
doctor habilitat, profesor universitar
Teze
În examinare [2] :
- Instituția căsătoriei și relațiile de rudenie în Țara Moldovei (sec. al XVII-lea ‒ începutul sec. al XIX-lea)
1 martie 2023 - Construcţia identitară în RSS Moldovenească
27 ianuarie 2023
Arhiva tezelor:
Acte Normative
