Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Ihtiofauna Republicii Moldova: geneza, starea actuală, tendințe și măsuri de ameliorare


Autor: Bulat Dumitru
Gradul:doctor habilitat în biologie
Specialitatea: 03.00.18 - Hidrobiologie, ihtiologie
Anul:2020
Consultanţi ştiinţifici: Marin Usatîi
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Zoologie
Laurenţia Ungureanu
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Zoologie
Instituţia: Institutul de Zoologie

Statut

Teza a fost susţinută pe 6 decembrie 2019 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 28 februarie 2020

Autoreferat

Adobe PDF document – 4.00 Mb / în română

Teza

CZU C.Z.U: 597.2/.5:591.5(478)

Adobe PDF document 7.73 Mb / în română
269 pagini

Cuvinte Cheie

ihtiofaună, bioinvazie, ecosisteme acvatice, hidrobiotop, factori ecologici, indici ecologici, idioadaptare, specie indigenă, specie alogenă, specie invazivă.

Adnotare

Teza constă din introducere, 5 capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie (324 titluri), 22 de anexe, 269 de pagini conținut de bază, 58 de tabele, 64 de figuri. Rezultatele obținute au fost expuse în 135 lucrări științifice.

Domeniul de studiu: Ihtiologie Scopul lucrării: Relevarea particularităților succesionale ihtiofaunistice, a stării structural-funcționale a populațiilor de pești din principalele ecosistemele acvatice ale Republicii Moldova, elaborarea recomandărilor de protecție și ameliorare a fondului piscicol.

Obiectivele cercetării: Fundamentarea particularităților succesionale ihtiofaunistice și reactualizarea listei speciilor de pești din principalele ecosisteme acvatice ale Republicii Moldova; analiza stării structuralfuncționale a populațiilor de pești; relevarea fenomenului bioinvaziilor piscicole și elucidarea strategiilor expansiunii speciilor non-native; evaluarea potențialului reproductiv al speciilor alogene și interveniente de pești; reconceptualizarea principiilor de clasificare ecologică a speciilor de pești și identificarea mecanismelor de menținere a stabilității ecosistemice în condiții de intensificare a presiunii antropice.

Noutatea și originalitatea științifică: A fost actualizată lista taxonilor din componența ihtiofaunei principalelor ecosisteme acvatice ale Republicii Moldova. S-au relevat particularitățile succesiunilor ihtiofaunistice în ecosisteme acvatice de diferit tip. În premieră pentru Republica Moldova a fost semnalată o specie nouă de pești − Gymnocephalus baloni Holcík & Hensel, 1974 și alta nouă pentru r. Prut − Bentophilus nudus Berg, 1898. Pentru prima dată s-a studiat aprofundat ihtiofauna invazivă și s-au descifrat strategiile de expansiune a speciilor alogene și interveniente de pești. Prin intermediul investigațiilor histologice a fost evaluat potențialul reproductiv al unor specii alogene (4 sp.) și interveniente (5 sp.) de pești. S-au pus bazele abordării relativiste în clasificarea ecologică a speciilor de pești, aceasta servind drept suport la elaborarea concepției stabilității ecosistemice și dezvoltarea unei noi viziuni cu privire la limitele de toleranță a speciilor bioindicatoare.

Rezultate principial noi pentru știință și practică obținute: S-au obținut cunoștințe principial noi privind fauna piscicolă, prin intermediul integrării metodelor ecologice în investigațiile ihtiologice clasice, în vederea relevării particularităților relaționale la diferite nivele de organizare supraindividuală, descifrării mecanismelor de menținere a stabilității ecosistemice și elaborării unei strategii durabile de valorificare eficientă și rațională a fondului piscicol.

Semnificația teoretică: Rezultatele obținute extind considerabil cunoștințele despre diversitatea ihtiofaunistică și starea populațiilor piscicole din principalele ecosisteme acvatice ale Republicii Moldova, despre fenomenul bioinvaziilor piscicole și despre factorii de mediu provocatori.

Valoarea aplicativă: Rezultatele științifice generalizate privind legitățile succesionale și starea actuală a ihtiofaunei din principalele ecosisteme acvatice ale Republicii Moldova a u servit ca bază la elaborarea măsurilor de protecție și valorificare durabilă a resurselor biologice și restabilire a potențialului piscicol productiv.

Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele investigațiilor sunt utilizate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova, Universitatea de Stat ”Dimitrie Cantemir”, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Studii Politice și Europene ”Constantin Stere”, Colegiul de Ecologie din mun. Chișinău, unele gospodării piscicole din țară.

Cuprins


1. IHTIOFAUNA REPUBLICII MOLDOVA (ANALIZA SITUAȚIEI ÎN DOMENIU)
  • 1.1. Diversitatea taxonomică a peștilor din ecosistemele acvat ice ale Republicii Moldova1
  • 1.2. Factorii eco logici cu impact negat iv asupra ihtio faunei
  • 1.3. Peștii – indicatori ai stării ecosistemelor acvatice
  • Concluzii la Capitolul 1

2. MATERIALE ȘI METODE DE INVESTIGAȚIE
  • 2.1. Ecosistemele acvat ice invest igate
  • 2.2. Metode ihtio logice de cercetare
  • 2.3. Metode ecologice de cercetare
  • Concluzii la Capitolul 2

3. STAREA IHTIOFAUNEI PRINCIPALELOR ECOSISTEME ACVATICE NATURALE DIN REPUBLICA MOLDOVA
  • 3.1. Geneza ihtiofaunei din regiunea Ponto-Caspică
  • 3.2. Ihtio fauna fluviului Nistru
  • 3.3. Ihtio fauna râului Prut
  • 3.4. Particularitățile iht iofaunei zonelor umede (după exemplul ”Lacurile Prutului de Jos”)
  • 3.5. Ihtio fauna râurilor mici
  • 3.6. Considerații cu privire la potențialul adapt iv al speciilor de pești și la stabilitatea sistemelor ecologice
  • Concluzii la Capitolul 3

4. FENOMENUL BIOINVAZIEI ÎN IHTIOCENOZELE REPUBLICII MOLDOVA
  • 4.1. Speciile de peșt i alogene, interveniente și indigene oportuniste în ecosistemele acvatice ale Republicii Moldova
  • 4.2. Invaziile piscicole în lumina teoriei pulsaționale
  • 4.3. Strategiile de expansiune și proliferare a speciilor potențial invazive de pești
  • 4.4. Influența speciilor invazive de pești în dinamica succesiunilo r ihtiocenotice
  • 4.5. Evaluarea potențialului invaziv al speciilor alogene și interveniente de pești
  • 4.6. Particularitățile bioeco logice ale speciilor alogene invazive, interveniente și introducente de pești în condițiile Republicii Moldova
    • 4.6.1. Speciile invazive de pești. Carassius auratus s. lato
    • 4.6.2. Murgoiul bălțat − Pseudorasbora parva (Temminck& Schlegel, 1846)
    • 4.6.3. Soretele − Lepomis gibbosus (Linnaeus, 1758)
    • 4.6.4. Guvidul somnoros (Moșul-de-Amur) − Perccottus glenii Dybowski, 1877
    • 4.6.5. Speciile interveniente de pești. Guvizii Ponto-Caspici (Gobiidae)
    • 4.6.6. Undreaua – Syngnathus abaster Eichwald, 1831
    • 4.6.7. Aterina-mică-pontică – Atherina boyeri Risso, 1810 și gingirica – Clupeonella cultriventris (Nordmann, 1840)
    • 4.6.8. Ghidrinul − Gasterosteus aculeatus Linnaeus, 1758 și osarul − Pungitius platygaster (Kessler, 1859)
    • 4.6.9. Ciprinidele asiatice introducente: sângerul − Hypophthalmichthys molitrix (Valenciennes, 1844), novacul − Hypophthalmichthys nobilis (Richardson, 1845), cosașul − Ctenopharyngodon idella (Valenciennes, 1844)
  • Concluzii la Capitolul 4

5. PROTECȚIA DIVERSITĂȚII IHTIOFAUNISTICE ȘI EXPLOATAREA RAȚIONALĂ A RESURSELOR PISCICOLE
  • 5.1. Recomandări de protecție și ameliorare a ihtiofaunei autohtone…
  • 5.2. Considerații cu privire la act ivitatea pescuitului
  • 5.3. Recomandări privind managementul bio invaziilor piscicole.
  • 5.4. Preîntâmpinarea și combaterea fenomenelor de ”înflorire”, ”îmburuienare” și înnămolire rapidă a ecosistemelor acvatice
  • Concluzii la Capitolul 5

Concluzii generale și recomandări Bibliografie Declarația privind asumarea răspunderii Curriculum Vitae