Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Teoria variabilității și aplicabilitatea ei la limba română din Republica Moldova


Autor: Botnari Liliana
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.01 - Limba română
Anul:2020
Conducător ştiinţific: Vasile Bahnaru
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie Român㠄Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al MECC
Instituţia: Universitatea de Stat Dimitrie Cantemir

Statut

Teza a fost susţinută pe 22 octombrie 2020 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document0.87 Mb / în română
Adobe PDF document0.86 Mb / în română

Teza

CZU 811.135.1’37(478)(043.2)

Adobe PDF document 5.08 Mb / în română
245 pagini


Cuvinte Cheie

variabilitate, variație, varietate, variantă, invariantă, limbă literară, limbă autonomă, diacronie, diatopie, diastratie, diafazie, diamezie, diegenie, limbă română, „limbă moldovenească”, variație lexicală, indice de variație, analiză lexico-semantică

Adnotare

Structura tezei: Teza este alcătuită din: introducere, 3 capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 193 de titluri, 14 anexe, 172 de pagini de text de bază, 14 figuri, 4 tabele. Rezultatele cercetării sunt publicate în 14 lucrări științifice.

Domeniul de studiu: 621-04-Lexicologie și lexicografie; terminologie și limbaje specializate; traductologie (limba română) Scopul lucrării: studiul funcțio nalității varietăților lingvist ice în limba română prin prisma unor gramatici tipărite pe teritoriul basarabean de-a lungul anilor 1827-1989, precum și a presei din perioada regimului sovietic (1946-1992).

Obiectivele cercetării: ident ificarea conceptelor-cheie și a direcțiilor teoriei variabilității în limbă; precizarea criteriilor de aplicare a teoriei variabilității limbilor și a celor de determinare a autonomiei unei limbi; delimitarea criteriilor esențiale de clasificare a varietăților de limbă; determinarea specificității variabilității interne a limbii române în funcție de diferențele teritoriale, temporale, socioculturale sau stilistice ale limbii; descrierea aspectelor temporale ale variabilității limbii române prin prisma gramaticilor elaborate pe teritoriul basarabean; cercetarea complexă a normelor gramat icale și a diferențelor fonet ice și lexico -gramaticale depistate în gramat icile consultate; descrierea mecanismelor funcționării variabilității la toate nivelurile limbii române prin determinarea principalelor diferențe sau similitudini ale gramaticilor limbii române/„moldovenești”; analiza variațiilor limbii la toate nivelurile limbii în textele presei periodice a regimului comunist sovietic; stabilirea echivalenței dintre normele „limbii moldovenești” și normele limbii române.

Noutatea și originalitatea științifică: rezidă în analiza feno menului variabilității, a aspectelor sale mult iple: variațiile diacronică, diastratică, diatopică, diafazică, diamezică și diegenică. A fost aplicată o abordare pluriaspectuală a fenomenului cercetat în vederea identificării mecanismului de funcționare a diverselor tipuri de varietăți în cadrul limbii române.

Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante: A fost realizată o cercetare complexă a fenomenului variabilității, a fost propusă o clasificare a tipurilor de varietăți de limbă, astfel relevând mecanismul de funcționare a variabilității în limba română în diacronie și sincronie, prin prisma gramaticilor elaborate de-a lungul timpului în Republica Moldova și a presei din perioada regimului sovietic.

Semnificația teoretică: derivă din problemele teoretice abordate, ceea ce permite să ident ificăm cauzele și criteriile de aplicare a fenomenului variabilității la limba română prin prisma celor 2 direcții de cercetare ale ei – internă și externă –, să studiem funcțio narea diacronică și sincronică a limbii române din perspect ivă ontologică și gnoseologică.

Valoarea aplicativă a lucrării: Rezultatele cercetării pot servi drept suport pentru elaborarea unui studiu privind variația limbii române în diacronie, tipo logia factorilor care generează formarea varietăților de limbă și a particularităților fiecărei varietăți. Caracterul pluridiciplinar al subiectului cercetat constituie un catalizator pentru cercetări ulterioare, pentru elaborarea unor studii socio lingvist ice, de lexico logie, de gramatică etc.

Implementarea rezultatelor științifice: Rezultatele cercetării noastre au fost diseminate în rapoarte prezentate în cadrul mai multor manifestări științifice (conferințe, colocvii) naționale și internațio nale și au fost publicate în reviste de specialitate, în culegeri temat ice editate în Republica Moldova și România.

Cuprins


1. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE FENOMENULUI VARIABILITĂȚII LIMBII
  • 1.1. Definirea conceptelor esențiale ale teoriei variabilității limbii
  • 1.2. Varietățile de limbă. Factori și criterii de clasificare
  • 1.3. Varietățile de limbă în funcție de dimensiunile diacronică, diatopică, diastratică și diafazică
  • 1.3.1. Varietatea diacronică a limbii române
  • 1.3.2. Varietăţile diatopice ale limbii române
  • 1.3.3. Varietatea diastratică a limbii
  • 1.3.3.1. Caracteristicile generale ale limbajului argotic
  • 1.3.3.2. Caracteristicile generale ale termenilor de jargon
  • 1.3.3.3. Limbajul tehnico-profesional.
  • 1.3.4. Varietatea diafazică a limbii române
  • 1.3.5. Alte tipuri de varietăți ale limbii: diamezică și diegenică
  • 1.3.5.1. Varietatea diamezică
  • 1.3.5.2. Varietatea diegenică
  • 1.4. Concluzii la capito lul 1

2. VARIAȚIA LIMBII ROMÂNE PRIN PRISMA GRAMATICILOR DE LA EST DE PRUT
  • 2.1. Criteriile de determinare a autonomiei unei limbi
  • 2.2. Normă și limbă literară
  • 2.3. Conflictul lingvistic de pe teritoriul Republicii Moldova. Glotonimele „limbă mo ldovenească” – „limbă română”
  • 2.4. Norma literară și variantele ei în gramat icile de la est de Prut
  • 2.4.1. „Gramatica russască și rumâniască” a lui Ștefan Margela vs. „Gramatica românească” a lui Ion Heliade Rădulescu
  • 2.4.1.1. Particularități fonetice și ortografice
  • 2.4.1.2. Particularități morfologice
  • 2.4.1.3. Particularități lexicale
  • 2.4.2. „Cursulŭ I. Abecedâ Rumânâ” a lui Ioan Doncev
  • 2.4.3. Gramat icile lui Leonid A. Madan
  • 2.4.3.1. Particularități fonetice
  • 2.4.3.2. Particularități morfologice
  • 2.4.3.3. Particularități lexicale
  • 2.4.4. Alte gramat ici și diferențele dintre acestea în funcție d e glotopolit ică
  • 2.4.4.1. „Gramatica limbii moldovenești” de Ion D. Ciobanu
  • 2.4.4.2. Alte gramatici, aceleași norme
  • 2.4.4.3. „Normele ortografice și de punctuație ale limbii moldovenești” din 1967
  • 2.5. Concluzii la capito lul 2

3. FENOMENUL VARIABILITĂȚII ÎN LIMBA PRESEI PERIODICE A ANILOR 1946- 1992
  • 3.1. Cadrul sociopolitic al funcționării „limbii moldovenești” în Republica Moldova în perioada postbelică
  • 3.2. Limba moldovenească din perioada comunistă postbelică – exemplu perfect de transpunere în practică a limbii de lemn.
  • 3.3. Variabilitatea lingvist ică a presei periodice postbelice
  • 3.3.1. Particularități fonet ice și ortografice
  • 3.3.2. Particularități morfosintactice
  • 3.3.3. Particularități lexico-semantice
  • 3.3.3.1. Variația lexicală din perspectiva dimensiunii diacronice și a dimensiunii diatopice
  • 3.3.3.2. Variația lexicală din perspectiva dimensiunii diastratice..
  • 3.3.3.3. Indici ai variației diafazice
  • 3.3.4. De la o „Moldovă socialistă” la o „Moldovă suverană”
  • 3. 4. Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Declaraţia privind asumarea răspunderii
CURRICULUM VITAE