Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Contribuirea justiției tranziționale la instaurarea Statului de drept într-o societate post-conflictuală


Autor: Năvodariu Elena Tania
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.10 - Drept internaţional public
Anul:2022
Conducător ştiinţific: Vitalie Gamurari
doctor, conferenţiar universitar
Instituţia: Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 16 iunie 2022 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document0.35 Mb / în română
Adobe PDF document0.26 Mb / în engleză

Teza

CZU 341.1/.8:340.12(043.2)

Adobe PDF document 2.22 Mb / în română
259 pagini


Cuvinte Cheie

justiţie tranziţională, stat de drept, sancţiune, amnistie, reconciliere, societate post-conflict

Adnotare

Structura tezei: Introducere, trei capitole, concluzii generale, recomandări și bibliografie din 239 titluri, 228 pagini text de bază. Rezultatele obţinute sunt publicate în 11 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studii: Drept internaţional şi european public.

Scopul lucrării constă în determinarea rolului justiţiei tranziţionale în procesul de reconciliere naţională a unei societăţi post-conflict, inclusiv restabilirea şi consolidarea instituţiilor statului de drept.

Obiectivele cercetării: determinarea conceptului justiţie tranziţională; caracterizarea instrumentelor şi mecanismelor justiţiei tranziţionale; descrierea formelor şi metodelor de punere în aplicare a justiţiei tranziţionale; aprecierea rolului justiţiei tranziţionale în contextul consolidării şi reconcilierii unei societăţi post-conflict; aportul justiţiei tranziţionale la restabilirea încrederii în instituţiile statului şi consolidarea statului de drept într-o societate post-conflict; determinarea co-raportului dintre capacitatea sancţiunilor şi amnistiei ca instrumente ale justiţiei tranziţionale de a restabili un anumit nivel de încredere între părţile inamice într-o societate dezbinată; evitând inevitabilul în astfel de situaţii – impunerea revanşismului.

Noutatea şi originalitatea științifică sunt determinate de faptul că acest concept al justiției tranziționale este unul nou, formulat acum trei decenii, în contextul în care Dreptul Internaţional a fost pus în fața unei dileme – care ar fi instrumentele și instituțiile sale care ar putea fi capabile să dea un răspuns expres provocărilor cu care se confruntă societățile post-conflict în contextul în care reconcilierea unei astfel de societăți este condiționată de restabilirea funcţionalităţii instituţiilor statelor în general și al statului de drept, în special. Rezultatele obţinute care contribuie la soluţionarea unei probleme ştiinţifice importante rezidă în formularea conceptului justiţiei tranziţionale, în special în contextul restabilirii statului de drept, inclusiv a încrederii din partea unei societăţi post-conflict în instituţiile statului.

Semnificaţia teoretică. Abordarea conceptului justiţiei tranziţionale spre deosebire a celui de stat de drept este una nouă, care este încă în proces de consolidare. Justiţia tranziţională este un concept nou, cu propriile obiective, principii, izvoare, subiecte, obiect, spre deosebire de „stat de drept”, care este unul expres, recunoscut, acceptat şi care nu are nevoie de o abordare suplimentară.

Valoarea aplicativă a cercetării. Studiul în cauză va putea fi utilizat de factori de decizie în procesul de negocieri ale unor situaţii post-conflict, cum este de exemplu, cazul Republicii Moldova – conflictul armat din 1992, dar şi necesitatea reconcilierii unei societăţi dezbinate de peste 30 de ani. Studiul poate fi utilizat la pregătirea specialiştilor ce se axează pe domenii cum ar fi – conflictologia, victimologia şi drept internaţional, o astfel de abordare ar permite instituirea unui centru de cercetare pe diverse aspecte ale justiţiei tranziţionale.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele științifice pot şi trebuie să facă parte din materia de pregătire a echipelor ce participă la negocieri pe subiectul „transnistrean”, precum şi al unui dialog larg la nivel naţional în contextul unui proces de durată de reconciliere a societăţii moldoveneşti. Includerea studiului în cauză în

Cuprins


1. RAPORTUL DINTRE CONCEPTELE „STAT DE DREPT” ŞI „JUSTIŢIE TRANZIŢIONALĂ”
  • 1.1. Cоnсерtul „stat dе drерt” în viziunеa şсоlilоr dе drерt la nivеl naţiоnal şi intеrnaţiоnal
  • 1.1.1. Statul de drept în ordinea juridică internațională
  • 1.1.2. „Statul de drept” ca tipologie de stat
  • 1.1.3. Fundamentele statului de drept
  • 1.1.4. Separaţia puterilor - garanţie controversată a statului de drept
  • 1.2. Conceptul „justiţie tranziţională” ca instituţie de drept internaţional
  • 1.2.1. Abordări doctrinare ale conceptului justiției tranziționale în Republica Moldova
  • 1.2.2. Abordări doctrinare internaționale asupra conceptului justiției tranziționale
  • 1.3. Statul de drept, concept realizabil numai în contextul succesului obținut prin mecanismele specifice justiției tranziționale
  • 1.3.1. Justiția tranzițională, tendință firească a noilor politici în statele post-conflituale
  • 1.3.2. Statul de drept, rezultat firesc al supremației dreptului în condițiile justiției tranziționale
  • 1.3.3. Mecanismele justiției tranziționale pentru instaurarea statului de drept
  • 1.4.Concluzii la Capitolul 1

2. INSTITUŢIILE ŞI MECANISMELE JUSTIŢIEI TRANZIŢIONALE
  • 2.1. Formele şi metodele de implementare a justiţiei tranziţionale
  • 2.1.1. Comisiile pentru adevăr
  • 2.1.2. Reformele instituţionale
  • 2.1.3. Măsurile de reparaţie
  • 2.1.4. Reforma sectorului de securitate
  • 2.1.5. Justiția locală și reconcilierea
  • 2.1.6. Modele de impunitate în perioada de tranziție
  • 2.2. Considerații privind importanța factorilor non juridici ce vizează implementarea unor mecanisme ale justiţiei tranziţionale
  • 2.2.1.Soluții de prevenire a încălcărilor grave intervenite în situații de conflict în contextul aplicării factorilor non-juridici
  • 2.2.2.Rolul CICR în cunoașterea normelor de drept internaţional umanitar
  • 2.3. Sancţiunile aplicabile la nivel naţional şi internaţional în contextul justiţiei tranziţionale
  • 2.3.1.Evoluţia răspunderii penale internaţionale
  • 2.3.2.Volumul sancţiunilor
  • 2.3.3.Obligaţia statelor de a trage la răspundere penală persoanele ce au comis crime internaţionale
  • 2.3.4.Eficienţa cadrului naţional
  • 2.3.5.Competenţa organismelor internaționale
  • 2.4. Amnistia în lumina justiţiei tranziţionale ca factor al reconcilierii naţionale a societăţilor post-conflict
  • 2.4.1. Argumente în susținerea urmăriririlor judiciare
  • 2.4.2. Argumente contra pedepsirii
  • 2.4.3. Exemple din practica statelor de punere în aplicare a conceptului amnistie sau uitării faptelor comise
  • 2.4.4. Obligaţii impuse în situațiile represiunilor penale în cazul încălcării dreptului internaţional umanitar
  • 2.4.5. Obligaţii impuse în cazul represiunilor penale pentru încălcarea drepturilor omului
  • 2.4.6. Problema legalității amnistiei în situația unor încălcări ale dreptului internaţional umanitar
  • 2.5. Concluzii la Capitolul 2

3. ABORDAREA JUSTIŢIEI TRANZIŢIONALE ÎN LUMINA RESTABILIRII „STATULUI DE DREPT” ÎN SOCIETĂŢILE POST-CONFLICT: ASPECT COMPARAT
  • 3.1. Efectele justiţiei tranziţionale în lumea arabă din prisma „primăverii arabe” declanşate în 2011
  • 3.1.1.Obiectivele și sarcinile justiţiei tranziţionale în ţările arabe
  • 3.1.2.Efectele procesului prin care au fost implementate mecanismele justiţiei tranziţionale în ţările arabe
  • 3.1.3. Mecanisme concrete aplicate de statele Maghreb prevăzute de justiţia tranziţională
  • 3.2. Justiţia tranziţională în Balcani ca urmare a conflictelor din fosta Iugoslavie
  • 3.2.1.Criterii juridice şi morale ce conduc la comiterea crimelor internaţionale în masă şi unele aspecte privind garanţiile acordate de principiul supremaţiei legii în raport cu sancţiunile aplicabile
  • 3.2.2.Aspecte novatorii introduse de TPII pentru sporirea eficacităţii proceselor judiciare şi racordarea sistemelor judiciare naţionale la standardele internaţionale
  • 3.3. Implementarea instituţiilor justiţiei tranziţionale în Bosnia şi Herţegovina ca factor al reconcilierii naţionale
  • 3.3.1.Implicarea comunităţii internaţionale raportat la justiția penală din Bosnia și Herțegovina ca urmare a conflictului armat din Balcani
  • 3.3.2.Cooperarea regională
  • 3.3.3.Justiţia penală în Bosnia şi Herţegovina: între abordările de drept internaţional penal şi „valorile” tradiţionale europene
  • 3.4. Justiţia tranziţională în societăţile post-autoritare: aspect comparat (Argentina, Spania, România, Republica Moldova)
  • 3.4.3. Justiția tranzițională în România
  • 3.4.4. Justiția tranzițională în Republica Moldova
  • 3.5.Concluzii la Capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
DECLARAȚIE PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
CV-UL AUTORULUI