Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2022 / iulie /

Modalități de localizare a abrevierilor din limbajul comunitar


Autor: Popa Victoria
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.20 - Teoria limbii (filozofia limbajului, semiotica, teoria traducerii)
Anul:2022
Conducător ştiinţific: Angela Grădinaru
doctor, conferenţiar universitar
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 30 iunie 2022 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 25 noiembrie 2022

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.81 Mb / în română
Adobe PDF document – 0.80 Mb / în engleză

Teza

CZU 811.135.1`276.6:[003.83:34](043)

Adobe PDF document 2.98 Mb / în română
213 pagini

Cuvinte Cheie

abreviere, limbaj specializat, limbajul dreptului comunitar, tipuri de abrevieri, traducere, localizare, strategie de traducere

Adnotare

Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie compusă din 248 de titluri, 14 anexe, 152 de pagini text de bază. Rezultatele cercetării sunt publicate în 9 lucrări științifice.

Scopul lucrării este a studia și crea un tablou de ansamblu al microsistemului lingvistic al abrevierilor utilizate în limbajul comunitar al limbii române, explicând modul în care acestea se localizează în limba română în procesul de transpunere din limbile franceză și engleză, adaptată publicului din limba țintă.

Obiectivele urmărite sunt: identificarea factorilor care condiționează formarea cuvintelor noi prin prescurtare; relevarea funcțiilor principale ale abrevierilor în limbă; descrierea tipurilor structurale de abrevieri ale limbii române; identificarea particularităților de limbă caracteristice pentru limbajul dreptului comunitar; identificarea formelor și procedeelor de traducere a abrevierilor limbajului comunitar din limbile franceză și engleză în limba română; stabilirea particularităților de localizare a abrevierilor în procesul traducerii lor cultural adaptate publicului țintă; relevarea problemelor și soluțiilor privind utilizarea abrevierilor în cadrul limbajului comunitar și a celor puse de traducerea și localizarea lor în limba română.

Noutatea și originalitatea științifică a lucrării rezidă în faptul că s-a realizat un demers multidimensional al abrevierii ca fenomen al limbii și microsistem al limbajului dreptului comunitar, urmărind transpunerea lui din limbile engleză și franceză în limba română.

Problema științifică soluționată vizează sistematizarea și descrierea microsistemului abrevierii în limbajul dreptului comunitar, fiind identificate tipurile structurale de abrevieri și caracterizată modalitatea formării lor în limba română, relevând specificul semantic al abrevierilor de diferite tipuri structurale, precum și particularitățile de localizare a acestui limbaj din limbile engleză și franceză în limba română.

Semnificația teoretică a lucrării constă în: evidențierea factorilor care contribuie la abrevierea unităților nominative ale limbii și stabilirea tendințelor în dezvoltarea proceselor de abreviere în limbajul dreptului comunitar; identificarea caracteristicilor de formare a modelelor structurale de abrevieri, a specificului motivației, paradigmaticii și semanticii abrevierii; definirea abrevierii ca fenomen comunicativ-discursiv și interpretarea lui din perspectiva traducerii din limba sursă adaptată pentru limba țintă.

Valoarea aplicativă a lucrării rezidă în faptul că rezultatele pot fi utilizate în practica lexicografică și traductologică: la alcătuirea dicționarelor explicative, de neologisme și abrevieri ale limbilor individuale, dicționare de termeni în domenii de cunoaștere, în predarea și studierea lexicologiei, formării de cuvinte, stilistică practică, traducere în învățământul superior.

Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele cercetării au fost prezentate în cadrul conferințelor naționale și internaționale și publicate în culegerile acestora, precum și în reviste de specialitate.

Cuprins


1. ABREVIERILE: ABORDARE GENERALĂ
  • 1.1. Conceptul de abreviere în viziunea lingviștilor: incursiune diacronică
  • 1.1.1. Abrevierea ca fenomen cultural-lingvistic
  • 1.1.2. Abordarea abrevierii în lingvistica mondială
  • 1.1.3. Lingvistica românească despre fenomenul abrevierii
  • 1.2. Aspecte ale teoriei abrevierii: percepte, concepte, probleme
  • 1.2.1. Teoria abrevierii în limbă – considerente generale
  • 1.2.2. Noțiuni de bază ale teoriei abrevierii
  • 1.2.3. Cauzele abrevierii ca fenomen al limbii
  • 1.2.4. Formă și conținut în abrevierea unităților lexicale
  • 1.3. Actualizarea abrevierilor în limbajul comunitar: aspecte de principiu
  • 1.3.1. Abrevierile din perspectiva stilisticii funcționale
  • 1.3.2. Limbajul dreptului comunitar – interpretare generală și tipuri de texte.
  • 1.3.3. Textul juridic comunitar – particularități definitorii
  • 1.3.4. Raționamente ale utilizării abrevierii în limbajul dreptului comunitar
  • 1.4. Concluzii la capitolul 1

2. CARACTERISTICI STRUCTURALE ALE ABREVIERILOR ÎN SISTEMUL LIMBAJULUI DREPTULUI COMUNITAR
  • 2.1. Categorii de abrevieri în limbajul dreptului comunitar
  • 2.1.1. Criterii de clasificare a abrevierilor
  • 2.1.2. Abrevieri grafice și lexicale în limbajul comunitar
  • 2.1.3. Abrevieri structurale în limbajul comunitar. Trunchierile
  • 2.1.4. Abrevierile inițiale. Siglele în limbajul comunitar
  • 2.1.5. Acronimele în limbajul comunitar
  • 2.2. Utilizarea siglelor și acronimelor în limbajul comunitar
  • 2.2.1. Ortografia abrevierilor limbajului comunitar în limba română
  • 2.2.2. Actualizări ale tipurilor structurale de abrevieri în limbajul comunitar
  • 2.2.3. Dificultăți de comprehensiune legate de decodarea abrevierilor limbajului comunitar
  • 2.3 Tipuri de abrevieri în textul Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova
  • 2.3.1. Acordul de Asociere – tip de text al dreptului comunitar
  • 2.3.2. Categorii de abrevieri utilizate în acordul de asociere UE-RM
  • 2.4. Concluzii la capitolul 2

3. CARACTERISTICI FUNCȚIONAL-SEMANTICE ALE ABREVIERILOR LIMBAJULUI COMUNITAR
  • 3.1.Funcții ale abrevierii în limbajul dreptului comunitar
  • 3.1.1. Caracteristici pragmatice ale funcționării abrevierilor în limbajul comunitar
  • 3.1.2. Funcții pragmatice ale abrevierilor în limbajul comunitar
  • 3.2. Aspecte de interpretare semantică a abrevierilor în limbă
  • 3.3. Sinonimia abrevierilor
  • 3.4. Relațiile de omonimie între abrevieri
  • 3.4.1. Abrevieri omonime
  • 3.4.2. Homoacronimele
  • 3.5. Abrevieri paronimice în limbajul dreptului comunitar
  • 3.5.1. Paronimia abrevierilor – fenomen al limbajului dreptului comunitar
  • 3.5.2. Tipuri de abrevieri paronimice în limbajul comunitar
  • 3.5.3. Probleme de interpretare a abrevierilor paronimice în limbajul comunitar
  • 3.6. Concluzii la capitolul 3
4. LOCALIZAREA ABREVIERILOR ÎN TEXTELE COMUNITARE
  • 4.1. Strategii de traducere a abrevierilor din textele comunitare
  • 4.1.1. Constrângeri în traducerea textelor juridice comunitare. Factorul local
  • 4.1.2. Localizarea ca (supra)strategie de traducere a abrevierilor
  • 4.1.3. Procedee și tehnici de traducere a abrevierilor din textele dreptului comunitar
  • 4.2. Particularități de traducere și localizare a abrevierilor din textele comunitare
  • 4.2.1. Traducerea abrevierilor limbajului comunitar: modalități de lucru și instrumente
  • 4.2.2. Particularități de traducere a abrevierilor paronimice
  • 4.3. Localizarea abrevierilor utilizate din textul Acordului de Asociere EU – RM
  • 4.3.1. Aspecte de transpunere a textului Acordului de Asociere EU – RM
  • 4.3.2. Tehnici de traducere și localizare a abrevierilor utilizate în Acordul de Asociere EU – RM
  • 4.3.3. Traducerea abrevierilor din textul Acordului de Asociere EU - RM: corectitudine și uz
  • 4.4.Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE
RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Declarația privind asumarea răspunderii
Curriculum vitae al autorului