|
StatutTeza a fost susţinută pe 6 aprilie 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 20 septembrie 2007 Autoreferat![]() TezaCZU 658.012.4:343.82(498) (043.2) =135.1 N.15
|
Printre problemele nesoluţionate şi nestudiate la etapa aderării României la Uniunea Europeană se numără şi aceea care ţine de managementul penitenciarelor. Efectuând un studiu metodologic, autorul a elaborat conceptul managementului penitenciar.. Autorul scoate în evidenţă faptul că managementul unui penitenciar prezintă un specific aparte datorită faptului că el se exercită asupra a două categorii distincte de persoane: asupra personalului angajat şi asupra deţinuţilor care trebuie să-şi execute pedeapsa. Un management penitenciar eficient, în opinia autorului, trebuie să armonizeze obiectivele celor două categorii de persoane asupra cărora se exercită. Pornind de la acest concept, autorul realizează o cercetare al cărei scop constă în eficientizarea managementului sistemului penitenciar prin prisma elaborării strategiilor manageriale, care pot permite racordarea acestuia la cerinţele standardelor europene. Autorul, utilizând tehnici manageriale, efectuează analiza sistemică a penitenciarelor din România şi stabileşte locul acestora în ierarhia mondială. Prin Managementul orientat spre obiective şi reieşind din conceptul managementului strategic, autorul elaborează strategiile de eficientizare a activităţii penitenciarelor în prestarea serviciilor cu destinaţie specială. Autorul argumentează indicatorii de evaluare a performanţelor penitenciare, propunând şi modalităţile de calcul al acestora. Deoarece în domeniul serviciilor publice nu este posibil de a evalua eficienţa prin raportul efect/costuri şi obiectivele finale penitenciare sunt orientate spre resocializarea persoanelor private de libertate, autorul propune următorii indicatori de evaluare a eficienţei managementului penitenciar: gradul de integrabilitate în societate a persoanelor private de libertate, evadările şi recidiva. Autorul elaborează modelul economico-matematic de eficientizare a cheltuielilor publice destinate reintegrării în societate, recuperării şi resocializării persoanelor private de libertate. În concluzie, autorul menţionează că nu ar fi suficient să se măsoare eficienţa doar prin coeficienţi economici propuşi, luaţi separat, fără să se ţină cont de efectul pe care asemenea abordări îl au asupra deţinuţilor şi a personalului angajat în activităţile penitenciare. Se impune elaborarea unor strategii globale şi sectoriale care trebuie în mod firesc însoţite de politici funcţionale complexe guvernamentale în domeniile juridic, învăţământului, economiei, protecţiei sociale, etc., care ar permite o conlucrare comună în eficientizarea managementului penitenciar. Propunerile efectuate de autor vor ajuta la punerea în practică a activităţilor legate de ajutorarea persoanelor private de libertate Se impune adoptarea unui model de funcţionare eficientă a penitenciarelor bazat pe două componente distincte, care se întrepătrund la nivel managerial: unitate de detenţie de utilitate socială şi unitate economică, care oferă produse şi servicii clienţilor săi pe bază de contract
În examinare [5] :
Arhiva tezelor: