|
StatutTeza a fost susţinută pe 27 mai 2011 în CSSşi aprobată de CNAA pe 8 iulie 2011 Autoreferat![]() |
Structura tezei: introducere, 3 capitole, concluzii şi recomandări, bibliografia cu 166 titluri, 5 anexe, 135 pagini text de bază. Rezultatele obţinute sunt publicate în 8 lucrări ştiinţifice.
Domeniul de studiu vizează Dreptul penal, Partea Generală şi Partea Specială.
Scopul lucrării consistă în realizarea unei cercetări complexe a instituţiei consimţământului victimei prin examinarea dimensiunilor juridico-penale pe care le poate cuprinde în dreptul penal contemporan, dar, mai cu seamă, în dreptul penal al Republicii Moldova, precum şi în elaborarea recomandărilor privind perfecţionarea legii penale şi a practicii de aplicabilitate a acesteia în unison cu politica penală unitară la nivel european.
Obiectivele tezei: determinarea naturii sociale şi juridice a consimţământului victimei; relevarea funcţiilor pe care le îndeplineşte consimţământul victimei în dreptul penal; analiza mecanismului de influenţare a consimţământului victimei asupra încadrării juridice a faptei; identificarea cercului de infracţiuni, în care consimţământul victimei sau lipsa de consimţământ reprezintă semn constitutiv al componenţei de infracţiune; relevarea impactului consimţământului victimei asupra individualizării pedepsei penale etc.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute rezidă în încercarea de a cerceta de pe poziţii noi problemele aplicării legii penale pentru faptele prejudiciabile comise sub imperiul unui consimţământ parvenit din partea victimei, fapt care a permis identificarea soluţiei de acoperire a lipsei unei reglementări exprese a instituţiei consimţământului victimei în legea penală a Republicii Moldova şi, prin aceasta, soluţionarea problemei ştiinţifice de imporanţă majoră în domeniul de cercetare.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Teza reprezintă un studiu complex al instituţiei consimţământul victimei în dreptul penal, fiind evidenţiate unele aspecte în această materie, care au fost neglijate în doctrină, precum şi în elaborarea unor soluţii optimale pentru ştiinţa şi practica aplicării legii penale, apte de a contribui la încadrarea justă a faptelor săvârşite sub imperiul consimţământului victimei. De aceea, rezultatele obţinute pot fi utilizate în activitatea didactică, în activitatea practică a organelor de drept, precum şi în procesul de legiferare.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice îşi găseşte materializare în procesul de instruire a cursanţilor (ofiţerilor şi agenţilor de poliţie) în cadrul Catedrei Formare Iniţială şi Continuă a Institutului de Studii pentru Ordine Publică din Bucureşti (România).
În examinare [3] :
Arhiva tezelor: