|
StatutTeza a fost susţinută pe 23 septembrie 2011 în CSSşi aprobată de CNAA pe 11 noiembrie 2011 Autoreferat![]() |
Teza constă din introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografia din 234 titluri, 114 pagini text de bază, 86 figuri şi 2 tabele. Rezultatele obţinute sunt publicate în 33 lucrări ştiinţifice.
Domeniul de studiu: Nanotehnologii şi nanomateriale noi multifunctionale.
Scopul lucrării: constă în elaborări de membrane nanoperforate şi structuri poroase multistrat în baza compuşilor semiconductori III-V, studiul posibilităţilor de modificare dirijată a proprietăţilor prin modificarea morfologiei şi de dopare a structurilor poroase cu pământuri rare, explorarea microcatodoluminescenţei, fotoluminescenţei, emisiei undelor THz la excitare optică şi a emisiei de câmp a electronilor, precum şi a rezonanţei plasmonice de suprafaţă în membrane poroase cu incluziuni metalice.
Obiectivele: Elaborarea structurilor poroase multistrat prin anodizare chimică şi studiul catodoluminescenţei în scopul identificării defectelor reţelei cristaline. Elaborarea nanomaterialelor luminescente în baza semiconductorilor poroşi dopaţi cu pământuri rare pentru aplicaţii în lasere cu mediu aleator. Dirijarea cu frecvenţa de rezonanţ ă plazmonică a incluziunilor metalice depuse în structurile poroase. Aplicarea spectroscopiei THz pentru caracterizarea membranelor nanoporoase şi explorarea emisiei undelor THz la excitare optică. Investigarea emisiei electronice cu efect de câmp de la pelicule nanostructurate.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. În rezultatul utilizării microscopiei electronice cu baleiaj, analizei energiei razelor X şi spectroscopiei catodoluminescenţei (CL) s-a demonstrat că, în urma corodării electrochimice, la suprafaţa pereţilor porilor de GaP se formează un strat de oxid, care contribuie la micşorarea densităţii stărilor energetice de suprafaţă, la micşorarea probabilităţii de recombinare ne-radiativă şi la mărirea intensităţii CL. În rezultatul corodării electrochimice a plachetelor de InP nu se formează stratul de oxid, ceea ce duce la mărirea densităţii stărilor de suprafaţă şi la stingerea CL. În premieră a fost observată emisia undelor THz de la membrane nanoperforate de InP la excitare optică şi s-a reuşit intensificarea considerabilă a emisiei de la membranele poroase supuse iradierii cu ioni de Kr+23 şi Xe+15 la energii mari. S-a demonstrat că contribuţia principală la generarea undelor THz provine de la procesul de rectificare optică. S-a demonstrat posibilitatea dirijării rezonanţei plasmonice de suprafaţă la nanoparticule de Ag depuse electrochimic în interiorul templatelor poroase de GaP. Au fost elaborate condiţii tehnologice de obţinere a straturilor perforate de InAs cu arhitectură de nanoace. De asemenea, a fost demonstrată fezabilitatea utilizării straturilor poroase de InAs cu arhitectură de nanoace în calitate de emiţătoare de electroni cu efect de câmp.
Problema ştiinţifică soluţionată în lucrare constă în obţinerea materialelor noi cu proprietăţi promiţătoare pentru utilizare în microlasere, emiţătoare de unde THz, electronică de vid, precum şi în demonstrarea posibilităţii de dirijare a rezonanţei plasmonice de suprafaţ ă la nanoparticule metalice depuse electrochimic în interiorul templatelor poroase.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Prin intermediul micro-CL a devenit posibilă vizualizarea şi studierea distribuţiei spaţiale a luminescenţei de la straturile poroase de InP şi GaP. Templatele poroase de GaP şi GaAs s-au dovedit a fi utile pentru încorporarea ionilor elementelor pământurilor rare şi activarea lor, cu scopul utilizării acestor template pentru laseri cu mediu activ aleator. S-a demonstrat, că spectrul rezonanţei plasmonice poate fi modelat în dependenţă de densitatea, mărimea şi forma nanoparticulelor de Ag depuse în interiorul templatului poros de GaP.
S-a dezvoltat tehnologia de obţinere a membranelor InP poroase subţiri, tăiate consecutiv dintr-un
singur substrat, destinate aplicării în calitate de generatoare de unde THz. A fost dezvoltată în
premieră tehnologia de iradiere cu ioni de gaze inerte a plachetelor poroase de InP în scopul obţinerii
unui nanomaterial nou ce demonstrează o creştere considerabilă a intensităţii emisiei THz la excitare
optică. S-a dezvoltat o tehnologie nouă pentru obţinerea suprafeţelor puternic texturate în InAs care
permite obţinerea unor micro- şi nano-structuri specifice în formă de nanoace promiţătoare pentru
utilizare în emiţătoare electronice cu efect de câmp.