Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Minorităţile confesionale din Basarabia (1812 - anii ‘70 ai secolului al XIX-lea)


Autor: Gumenâi Ion
Gradul:doctor habilitat în istorie
Specialitatea: 07.00.02 - Istoria românilor (pe perioade)
Anul:2016
Consultant ştiinţific: Ion Eremia
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 20 ianuarie 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 25 februarie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document0.34 Mb / în română

Teza

CZU 2-9(478)+94(478)″18″(043.3)

Adobe PDF document 2.74 Mb / în română
301 pagini


Cuvinte Cheie

Basarabia, Minorităţi religioase, Imperiul Rus, politică confesională, romano-catolici, protestanţi, lipoveni, armeni, evrei

Adnotare

Structura tezei: Introducere, сinci capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 330 titluri, 259 pagini de text de bază (până la Bibliografie), 8 tabele. Rezultatele obţinute sunt publicate în peste 40 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: Istoria Românilor.

Scopul lucrării este studierea complexă a evoluţiei comunităţilor confesionale a romano-catolicilor, protestanţilor, armenilor şi lipovenilor din Basarabia.

Obiectivele lucrării, rezidă în: identificarea principalelor centre ale comunităţilor confesionale, ce fac obiectul de studiu al lucrării, precum şi stabilirea arealului lor geografic; determinarea modului lor de organizare imediat după anul 1812, identificarea modelului pe care l-au avut la bază, precum și a diferenţelor apărute faţă de perioada anterioară, studiindu-se şi cauzelor acestora; stabilirea spectrului religios şi etnoreligios al Basarabiei și a evoluţiei demografice, din acest punct de vedere, a comunităţilor religioase din interfluviului pruto-nistrean până la reformele liberale din anii 60-70 a secolului al XIX-lea; fixarea zonelor şi a mediului preferenţial al fiecărei confesiuni în parte în regiunea vizată; elucidarea situaţiei comunităţilor romano-catolice din Basarabia, rezultată din atitudinea şi politicile organelor puterii de stat faţă de acest cult şi explicarea acestei orientări în politica religioasă a Imperiului Rus; identificarea factorilor ce au determinat poziţia preferenţială a comunităţilor protestante din Basarabia şi compararea situaţiei acestora cu alte confesiuni, preponderent cu cea romano-catolică; determinarea esenţei şi realizării politicii religioase a Imperiului Rus faţă de lipovenii din spaţiul pruto-nistrean; examinarea politicii administraţiei ţariste faţă de minorităţile religioase.

Noutatea ştiinţifică a lucrării constă în elucidarea integrală, pe tot segmentul diacronic propus, a evoluţiei comunităţilor catolice, protestante, lipoveneşti şi armeneşti ca unităţi sau părţi componente din spaţiul interfluviului pruto-nistrean. Se încearcă deci modelizarea unui tablou a ceea ce a însemnat istoria comunităţilor amintite, pentru fiecare în parte şi per ansamblu.

Valoarea teoretică rezidă în prezentarea unui cadru teoretico-metodologiс fondat pe continuitatea factologico-diacronică, în contextul pluridisciplinarităţii în plan epistemologic ce vine să puncteze deschiderea spre un nou domeniu de cercetare, atât istoric, cât şi interdisciplinar neexplorat, ce îşi propune să acopere un lapsus existent în ştiinţa istorică din Republica Moldova.

Valoarea aplicativă a lucrării, oferă informaţii şi date noi prin valorificarea documentelor de arhivă şi face o sinteză consacrată comunităţilor religioase din Basarabia şi a politicilor faţă de ele a Imperiului Rus, incluzând diferite faţete ale acestei politici.

Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele ştiinţifice au fost implementate prin publicarea unei monografii, a peste 40 de articole şi studii, contribuţii la conferinţe naţionale şi internaţionale axate pe problematica dată, utilizarea informaţiilor sub formă de suport didactic la cursurile de master, la elaborarea tezelor de licenţă, masterat şi doctorat.

Cuprins


1. MINORITĂŢILE CONFESIONALE DIN BASARABIA ÎN LITERATURA ŞI SURSELE ISTORICE (SECOLUL AL XIX-LEA – ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA)
  • kkk
  • 1.1. Istoriografia privind minorităţile religioase din Basarabia
  • 1.2. Sursele istorice
  • 1.3. Concluzii

2. MINORITĂŢILE CONFESIONALE DIN BASARABIA ÎN ANII 1812-1828: PONDERE NUMERICĂ ŞI ORGANIZARE ÎN CONTEXTUL POLITICII RELIGIOASE A ŢARISMULUI
  • 2.1 Comunităţile romano-catolice şi luterano-evanghelice
  • 2.3. Comunităţile mozaice, armeneşti, lipoveneşti şi apariţia de noi denominări
  • 2.4.Concluzii

3. EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ A MINORITĂŢIULOR CONFESIONALE DIN BASARABIA DE LA 1829 ŞI PÂNĂ ÎN ANII `70 AI SECOLULUI AL XIX-LEA
  • 3.1. Evoluţia numerică a minorităţilor confesionale din Basarabia până la sfârşitul Războilui Crimeii
  • 3.2. Dinamica reprezentanţilor confesiunilor religioase între 1856 – anii 70 ai secolului al XIX-lea
  • 3.3. Concluzii

4. COMUNITĂŢILE ROMANO-CATOLICE ŞI PROTESTANTE DIN BASARABIA ÎN CONTEXTUL POLITICII RELIGIOASE A ŢARISMULUI (1829 – ANII 70 ai SECOLULUI AL XIX-LEA)
  • 4.1.Comunităţile romano-catolice
  • 4.2. Comunităţile protestante
  • 4.3. Concluzii

5. EVOLUŢIA COMUNITĂŢILOR LIPOVENEŞTI DIN BASARABIA ŞI RELAŢIILE CU AUTORITĂŢILE PUTERII CENTRALE ŞI BISERICEŞTI PÂNĂ ÎN ANII 70 ai SECOLULUI AL XIX-LEA)
  • 5.1. Specificul evoluţiei comunităţilor lipoveneşti din sudul Basarabiei în prima jumătate a secolului al XIX-lea
  • 5.2. Evoluţia comunităţilor lipoveneşti din centrul şi nordul Basarabiei în comparaţie cu cele din sud. Atitudinea Bisericii Ortodoxe faţă de lipoveni
  • 5.3. Concluizii

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI