|
StatutTeza a fost susţinută pe 13 iulie 2016 în CSSşi aprobată de CNAA pe 6 octombrie 2016 Autoreferat![]() TezaCZU 342.5/7(498+478)(043.2)C51
|
Structura tezei: Introducere; Capitol introductiv ”Instituția cetățeniei României și Republicii Moldova în lumina abordărilor doctrinare”; Compartimente de bază – 3 capitole, 18 paragrafe, volum-144 pag text de bază.; Bibliografie din 214 surse;
Numărul de publicaţii la tema tezei - Rezultatele obţinute sunt publicate în 7 lucrări ştiinţifice;
Domeniul de studiu – 552.01 - Drept public (constituțional);
Scopul lucrării – elucidarea cât mai completă, aprofundată şi multiaspectuală a naturii juridice a instituţiei cetăţeniei în România și Republica Moldova.
Obiective ale lucrării: formularea unui concept al lucrării şi crearea unui fundal teoretic pentru analiza la nivelurile relevante a naturii juridice a cetăţeniei; cercetarea evoluţiei esenţei conceptului de cetăţenie;analiza nucleului conceptual al cetăţeniei; studierea etapelor de instituţionalizare a componentelor cetăţeniei; corelarea conceptelor “naţionalitate” şi „cetăţenie”; studierea evoluţiei legislaţiei în materie de cetăţenie în România şi Republica Moldova; analiza reglementărilor de drept cu privire la cetăţenie în România şi Republica Moldova; evidenţierea şi analiza schimbării esenţei cetăţeniei în societăţile contemporane; abordarea ştiinţifică a tendinţelor actuale ale cetăţeniei; analiza cetăţeniei ca soluţie la problema pluralismului societăţilor modeme.
Noutatea și originalitatea ştiinţifică a lucrării constă în modalitatea de abordare a aspectelor care ţin de cetăţenie ca concept polisemantic şi multiform, în conţinutul inedit al tezei, a cărei pondere se exprimă, în fond, prin concluziile şi propunerile formulate. Conţinând o cercetare ştiinţifică profundă a cadrului conceptual de analiză a cetăţeniei în societăţile democratice, investigaţia vine să contureze ipotezele şi conceptele doctrinare cu privire la această instituţie. Prezintă interes pentru ştiinţa dreptului constituţional opinia precum că «naţionalitatea» şi «cetăţenia» se prezintă ca termeni cu o încărcătură juridică şi emoţională diferită, ce nu trebuie utilizaţi ca sinonime; procesul de instituţionalizare a cetăţeniei se caracterizează printr-o mişcare de extensie pe orizontală şi o mişcare de extensie pe verticală.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul dreptului constituțional. Evidenţierea şi analiza schimbării esenţei cetăţeniei în doctrina dreptului constituțional a României și a Republicii Moldova, precum și abordarea ştiinţifică a tendinţelor actuale de dezvoltare a cetăţeniei în contextul aderării la UE, deci și la cetățenia europeană.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Teza va aduce un aport benefic în cunoaşterea mai profundă a unor aspecte precum nucleul conceptual al cetăţeniei, instituţionalizarea componentelor acesteia, corelaţia dintre naţionalitate şi cetăţenie etc. Valoarea aplicativă a lucrării cuprinde următoarele aspecte: doctrinar-teoretic, normativ-legislativ şi juridico-didactic. Lucrarea este actuală şi pentru dezvoltarea ştiinţei dreptului public din România şi Republica Moldova, care necesită o viziune nouă asupra unui aşa concept complex cum este cetăţenia, şi, ca rezultat, investigaţii serioase în domeniu.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Se propun recomandări privind ameliorarea cadrului legislativ în domeniul eficientizării instituției cetățeniei în România şi Republica Moldova. Lucrarea va putea fi utilizată în procesul ştiinţifico-didactic pentru cadrele didactice universitare, doctoranzi, masteranzi şi studenţi, precum şi pentru toţi cei care se interesează de aspectele și problemele cetățeniei.
În examinare [2] :
Arhiva tezelor: