Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2017 / martie /

Formarea culturii etnoartistice la elevi prin valorificarea didactică a teatrului popular


Autor: Gavriliţă Laura
Gradul:doctor în pedagogie
Specialitatea: 13.00.02 - Teoria şi metodologia instruirii (pe discipline)
Anul:2017
Conducător ştiinţific: Ion Gagim
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat "A. Russo" din Bălţi
Instituţia: Universitatea de Stat "A. Russo" din Bălţi

Statut

Teza a fost susţinută pe 31 martie 2017 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 31 mai 2017

Autoreferat

Adobe PDF document1.67 Mb / în română

Teza

CZU 373.1.036: 792 (043.2)

Adobe PDF document 4.08 Mb / în română
199 pagini


Cuvinte Cheie

educaţie etnoartistică, cultura etnoartistică, receptarea valorilor folclorice, teatrul popular, teatrul haiducesc de pe Valea Trotuşului – Jienii, funcţiile educaţiei etnoartistice

Adnotare

Structura tezei: introducere, 3 capitole ce includ, tabele, figuri, concluzii generale şi recomandări, bibliografia din 173 titluri, 201 pagini text de bază, 14 anexe.

Publicaţii la tema tezei: 10 articole științifice

Domeniul de studiu: Didactică şcolară (Muzica)

Scopul cercetării constă în stabilirea reperelor psihopedagogice ale conceptului de cultură etnoartistică şi elaborarea modelului de formare la elevi a culturii etnoartistice prin intermediul teatrului popular.

Obiectivele cercetării: Studierea în plan teoretico-istoric al problemei de cercetare; valorificarea aspectelor etnoartistice şi muzicologice ale teatrului popular românesc; stabilirea funcţiilor şi principiilor educaţiei etnoartistice; identificarea obiectivelor, metodologiei de formare la elevi a culturii etnoartistice; elaborarea, experimentarea şi validarea Modelului pedagogic de formare la elevi a culturii etnoartistice prin intermediul teatrului popular, pornind de la practicarea lui într-un spațiu geografic restrâns, dar care ar putea fi extins spre generațiile actuale; interpretarea datelor experimentului şi elaborarea concluziilor generale şi a recomandărilor practice privind integrarea unor asemenea valori în activitatea educațională.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică rezidă în fundamentarea conceptului de cultură etnoartistică; selectarea şi adaptarea/integrarea în procesul didactic a folclorului românesc, în special a teatrului popular de pe Valea Trotuşului; identificarea/definirea principiilor de formare la elevi a culturii etnoartistice; elaborarea şi validarea experimentală a modelului pedagogic de formare la elevi a culturii etnoartistice prin integrarea teatrului popular;

Problema ştiinţifică soluţionată constă în fundamentarea psihopedagogică a formării culturii etnoartistice prin integrarea teatrului popular din perspectiva aplicării modelului pedagogic elaborat, care a condus în mod eficient la creşterea nivelului de cultură etnoartistică a elevilor.

Semnificaţia teoretică a cercetării constă în generalizarea caracteristicilor ştiinţifice privind cercetările cu referinţă la conceptul de cultură etnoartistică, definirea şi caracterizarea noţiunii de cultură etnoartistică, sistematizarea finalităţilor/obiectivelor privind formarea culturii etnoartistice, elaborarea criteriilor de evaluare a acestuia.

Valoarea aplicativă a cercetării este certificată de Modelul propus ca demers didactic validat prin experiment; cercetarea oferă sugestii semnificative pentru proiectarea unor inedite conţinuturi, pentru perfecţionarea cadrelor didactice, şi îşi găseşte realizare în interacţiunea principiilor culturologice, artistice – pe de o parte - şi educaționale și pedagogice – pe altă parte.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice au fost valorificate prin publicaţii ştiinţifice, prin prezentări în cadrul conferinţelor ştiinţifice, metodice, consiliilor profesorale; au fost utilizate în practica educaţională de către cadrele didactice.

Cuprins


1. EVOLUŢIA ISTORICĂ A CONCEPTULUI DE CULTURĂ ETNOARTISTICĂ
  • 1.1.Conceptualizarea noţiunii de cultură etnoartistică în filosofie, estetică, sociologie, antropologie
  • 1.2. Cultura etnoartistică din perspectivă psihologică şi pedagogică
  • 1.3. Premisele dezvoltării conceptului de cultură etnoartistică în educaţia artistică
  • 1.4.Concluzii la capitolul 1

2. ORIGINALITATEA ETNOARTISTICĂ A TEATRULUI POPULAR ROMÂNESC DIN VALEA TROTUŞULUI
  • 2.1. Consideraţii epistemologice asupra folclorului românesc. Trăsături specifice ale folclorulu
  • 2.2 Teatrul popular – integrare sincretică a genurilor folclorului românesc
  • 2.3. Manifestări muzical-teatrale practicate de Anul Nou în zona centrală a Văii Trotuşului
  • 2.3.1. Teatrul haiducesc de pe Valea Trotuşului
  • 2.3.2.Rolul muzicii în piesa de teatru popular Jienii
  • 2.4 Concluzii la capitolul 2

3. ACTIVITATEA EXPERIMENTAL-PRAXIOLOGICĂ DE FORMARE A CULTURII ETNOARTISITCE A ELEVILOR PRIN INTERMEDIUL TEATRULUI POPULAR
  • 3.1. Metodologia formării/dezvoltării culturii etnoartistice a elevilor
    • 3.1.1 Funcţiile educaţiei etnoartistice
    • 3.1.2 Principii ale formării/dezvoltării culturii etnoartistice prin teatrul popular românesc
    • 3.1.3 Obiectivele privind formarea/dezvoltarea culturii etnoartistice a elevilor
  • 3.2 Demersul experimental privind valorificarea / validarea metodologiei formării culturii etnoartistice a elevilor
    • 3.2.1 Strategii şi metode de dezvoltare a culturii etnoartistice a elevilor
    • 3.2.2. Modelul pedagogic de dezvoltare a culturii etnoartistice a elevilor prin integrarea unor manifestări de teatru popular
  • 3.3 Aplicarea modelului pedagogic de dezvoltare a culturii etnoartistice a elevilor
    • 3.3.1 Determinarea nivelului iniţial de formare a culturii etnoartistice a elevilor
    • 3.3.2 Validarea experimentală a modelului pedagogic de formare/dezvoltare a culturii etnoartistice a elevilor
    • 3.3.3 Dinamica creşterii nivelului culturii etnoartistice a elevilor (experimentul de control)
  • 3.4 Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI