|
StatutTeza a fost susţinută pe 10 iulie 2020 în CSSşi aprobată de CNAA pe 30 octombrie 2020 Autoreferat![]() TezaCZU 347.956(043.3)
|
Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografia din 133 titluri, 156 pagini text de bază. La tema tezei au fost publicate 7 lucrări științifice. Cuvinte-cheie: apel, fază, cale de atac, procedură de control, apel incident, alăturarea la apel, devoluțiune, executare.
Scopul lucrării constă în examinarea originii și esenței apelului, a conceptelor existente în doctrina dreptului procesual civil și identificarea unui concept cert și unitar care să stea la baza reglementării procedurii de examinare a acestuia în legea procesuală națională și, ca urmare, stabilirea unei proceduri de examinare a apelului, care să reflecte fidel esența conceptul identificat.
Obiectivele cercetării rezidă în: studiul originii și evoluției apelului, examinarea conceptelor apelului tratate în doctrina procesual-civilă, determinarea unui concept cert și unitar al acestuia care ulterior să fie pus la baza reglementării procedurii de examinare a apelului; determinarea locului, rolului și justificarea apelului incident; argumentarea necesității excluderii apelului alăturat; examinarea reflectării principiilor care determină limitele judecării apelului în legislația procesuală; examinarea prevederilor normative privind procedura de examinare a apelului (incluzând toate fazele examinării: intentarea, pregătirea, dezbaterile) întru depistarea corespunderii reglementărilor actuale la conceptul identificat dar și la standardele internaţionale şi cerinţele bunelor practici judiciare în domeniu.
Noutatea științifică și originalitatea tezei derivă în primul rând faptul că până în prezent nu a fost ridicată problema stabilirii unui concept cert și unitar al apelului care să stea la baza reglementării procedurii de examinarea a apelului. De asemenea, noutatea tezei este determinată și de noile modificări operate în Codul de procedură civilă pe parcursul 2018-2019 prin care s-a introdus un nouă formă a apelului în legislația procesual civilă: apelul incident precum și noi reglementări ce țin de limitele de judecare ale apelului și prezentarea probelor în instanța de apel. Originalitatea se manifestă și prin studiul comparativ al reglementărilor privind apelului incident din România și Republica Moldova.
Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante: cercetarea contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante, ce rezidă în stabilirea unui concept cert și unitar al apelului ca fiind o cale de atac care are drept scop corectarea erorilor comise de instanțele judecătorești, având sarcina de bază controlul actului de dispoziție al acesteia și în calitate de sarcină subsidiară rejudecarea cauzei, fapt care a condus la elaborarea unor propuneri de lege ferenda, în vederea perfecționării și ajustării legislației procesual civile a Republicii Moldova la conceptul identificat dar și la standardele internaţionale şi cerinţele bunelor practici judiciare în domeniu.
Semnificaţia teoretică: Lucrarea elucidează diverse abordări doctrinare ale diferitor autori privind conceptul apelului în calitate de cale de atac și identifică carențele din cadrul de reglementare a procedurii de examinare a apelului, arătând și modalitățile de soluționare a lor.
Valoarea aplicativă a cercetării: Rezultatele și concluziile prezentei lucrări vor putea fi folosite în practică de către judecători, avocați și alți participanți la proces, contribuind la uniformizarea practicii judiciare.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice: Rezultatele investigației sunt utilizate în procesul didactic și științific de la USM, la instruirea studenților și masteranzilor. De asemenea, rezultatele acestui studiu au fost comunicate în diverse conferințe naționale și internaționale, publicate în reviste de specialitate, fapt ce a contribuit la îmbogățirea cadrului teoretic național.
În examinare [2] :
Arhiva tezelor: