Protecția juridică a ecosistemelor la nivel internațional și național: tendințe contemporane / martie / 2022 / Teze / CNAA

CNAA / Teze / 2022 / martie /

Protecția juridică a ecosistemelor la nivel internațional și național: tendințe contemporane

Autor:	Mărgineanu Elena
Gradul:	doctor în drept
Specialitatea:	12.00.10 - Drept internaţional public
Anul:	2022
Conducător ştiinţific:	Vitalie Gamurari doctor, conferenţiar universitar
Instituţia:	Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 28 martie 2022 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 1 iulie 2022

Autoreferat

– 0.49 Mb / în română

– 0.41 Mb / în engleză

Teza

CZU 349.6:341(043.3)

13.67 Mb / în română
249 pagini

Cuvinte Cheie

ecosistem natural, drept internațional public, drept internațional al mediului, evaluarea impactului asupra mediului, dinamica ecosistemului, politici de mediu

Adnotare

Structura tezei: Introducere, patru capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 324 titluri, 12 anexe, 160 pagini text bază. Rezultatele obținute sunt publicate în 8 lucrări științifice.

Domeniul de studiu: 552.08 - Drept Internațional și European public.

Scopul lucrării. Lucrarea analizează interconectivitatea elementelor din ecosistem și protecția juridică a mediului, având ca scop elaborarea de recomandări privind perfecționarea cadrului normativ de reglementare a activității care vizează modificarea mediului, îmbunătățirea cadrului strategic de ancorare a politicilor naționale de mediu, și de a propune soluții practice de implementare a novațiilor științifice în domeniul protecției ecosistemelor naturale.

Obiectivele lucrării. Obiectivele propuse sunt analiza corepondenței nivelelor de cercetare cu cele de reglementare normativă, de identificare a legăturilor interdisciplinare între dreptul internațional al mediului, alte ramuri de drept, precum și compatibilitatea normelor de protecție a mediului per componente separate și analiza acestora prin prisma unui ecosistemu integru. Noutatea și originalitatea temei.

Noutatea derivă din caracterul interdisciplinar al analizei și a recomandărilor practice propuse care nu se regăsesc ca obiect de cercetare în literatura națională de specialitate. Originalitatea cercetării constă în combinarea metodei metaeuristice și cea transdisciplinară per elemente separate de resurse naturale și racordarea constantă a acestora la obiectul de cercetare – reglementarea juridică a ecosistemului natural. Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea problemei științifice.

Rezultatele obținute au schițat complexitatea interdisciplinară a managementului ecosistemelor naturale prin prisma normelor juridice la nivel internațional și național. Astfel, problema încadrării juridice a protecției ecosistemelor, în cercetările ulterioare, va fi tratată simultan intradisciplinar și prin suprapunerea nivelelor de aplicare.

Semnificația teoretică. Cercetarea curentă, prin expunerea identificării unor legături interdisciplinare și de fenomene sistemice cu origine anterioară elaborării cadrului normativ curent, solicită o reevaluare strategică a recomandărilor de protecție a mediului prin prisma securității naționale.

Valoarea aplicativă a lucrării. Adoptarea recomandărilor normative propuse în secțiunea finală a cercetării, și mai ales, implementarea acestora în practică, poate avea un impact pozitiv de reechilibrare a ecosistemelor naturale în sectoarele prelucrate agricol din Republica Moldova.

Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele științifice au fost publicate în Republica Moldova, Ucraina, precum și prezentate la conferința „Cicluri Închise” în Elvenția, iar soluțiile de redresare ecologică identificate pe parcusul cercetării curente au dat naștere celui mai mare proiect de permacultură din țară - ceea ce reprezintă un precedent unic și necesar pentru Republica Moldova.

Cuprins

1. EVOLUȚIA ȘI CONSOLIDAREA CONCEPTULUI DE „ECOSISTEM”

1.1. Dezvoltarea conceptului de ecosistem
1.2. Analiza literaturii în domeniul protecției juridice a ecosistemelor naturale
1.3. Baza normativă a protecției a mediului la nivel internațional și național
1.4. Concluzii la Capitolul 1

2. REGLEMENTAREA JURIDICĂ LA NIVEL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL A RESURSELOR SILVICE - COMPONENTE ALE ECOSISTEMELOR NATURALE

2.1. Protecția juridică internațională a resurselor forestiere și funciare
2.2. Incursiuni în reglementările naționale cu privire la protecția resurselor forestiere din ecosistemele naturale
2.3. Protecția ecosistemelor naturale prin prisma conceptului de Permacultură
2.4. Concluzii la Capitolul 2

3. FORME DE PROTECȚIE JURIDICĂ ALE RESURSELOR ACVATICE - COMPONENTE ALE ECOSISTEMELOR NATURALE

3.1. Cadrul internațional de protecție a resurelor acvatice
3.2. Legislația națională cu privire la gestionarea resurselor acvatice
3.3. Studiu de caz: zona umedă de importanță internațională „Nistrul de Jos”
3.4. Concluzii la Capitolul 3

4. INCONGRUENȚE LEGISLATIVE ȘI INSTITUȚIONALE ÎN MANAGEMENTUL RESURSELOR NATURALE LA NIVEL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL

4.1. Poziționarea instituțiilor internaționale în reglementarea relațiilor de mediu ……. 135
4.2. Impedimente procedurale ale cooperării dintre actorii internaționali și cei naționali în domeniul aplicării dreptului internațional al mediului
4.3. Particularități în implementarea soluțiilor inovative pentru managementul ecosistemelor naturale în cadrul normativ
4.4. Flexibilitatea logistică a elaborării strategiilor în domeniul mediului
4.5. Concluzii la Capitolul 4