|
StatutTeza a fost susţinută pe 16 decembrie 2022 în CSS şi se află în examinare la CNAAAutoreferat![]() TezaCZU 341.645.5:341.231.14(043.3)
|
Structura tezei: Lucrarea de doctorat conține introducerea, 3 capitole însumând 12 paragrafe, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 185 de titluri, 141 de pagini text de bază.
Domeniul de studiu: Lucrarea de doctorat se prezintă ca o cercetare științifică în domeniul Dreptului internațional al drepturilor omului, ramură a Dreptului internațional public, dar și în domeniul Dreptului Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Scopul prezentei lucrări îl constituie cercetarea profundă și multiaspectuală a libertății de gândire în sistemul CEDO în calitatea sa de libertate fundamentală a omului cât și în calitate de instituție juridică.
Obiectivele cercetăriiîn lumina scopului fixat sunt următoarele: definirea libertății de gândire; stabilirea cadrului normativ internațional și cel național în materia libertății de gândire; cercetarea libertății de gândire în contextul altor drepturi garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului; determinarea obligațiilor pozitive și negative ale statului pe terenul articolului 9 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Noutatea și originalitatea științifică rezultă din cercetarea inedită în doctrina autohtonă de drept internațional al drepturilor omului și dreptul Convenției Europene a Drepturilor Omului a libertății de gândire în baza celor constatate și deduse de instanța de la Strasbourg. Originalitatea investigației realizate rezultă suplimentar din abordarea filosofică și juridică a libertății de gândire, dar și din concluziile formulate în final.
Rezultatul/rezultatele obținute care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante. Cercetarea realizată contribuie la soluționarea problemei științifice exprimate prin stabilirea unui concept clar al libertății de gândire, determinarea locului și rolului libertății de gândire în sistemul drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, având drept scop eliminarea confuziilor ce însoțesc conținutul acestei libertăți fundamentale în teoria și practica dreptului, fapt ce conduce în final la elaborarea propunerilor de lege ferenda întru adoptarea unui cadru normativ viabil adaptat la standardele internaționale și excluderea erorilor judiciare.
Semnificația teoretică rezidă în cercetarea ce pretinde a fi exhaustivă a materialului doctrinar autohton în domeniu, invocarea studiilor pertinente semnate de teoreticienii din România, Federația Rusă, SUA, Republica Franceză, Regatul Unit al Marii Britanii etc., cu referire la interpretarea standardului convențional, jurisprudențial în materia libertății de gândire, identificarea carențelor în procedura aplicării acestora la scară națională și, în final, eliminarea lor în temeiul soluțiilor formulate.
Valoarea aplicativă a tezei. Lucrarea poate servi drept suport doctrinar pentru curriculumurile cursurilor universitare Dreptul Convenției Europene a Drepturilor Omului, Protecția juridică a drepturilor omului, Drept constituțional. La fel, materialul științific expus poate fi consultat de beneficiarii Institutului Național al Justiției în vederea însușirii dreptului material al Convenției Europene a Drepturilor Omului, subiect abordat în cadrul formării inițiale și celei continue.
Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele investigației științifice au fost prezentate și supuse dezbaterilor în cadrul forumurilor științifice din țară și din afara Republicii Moldova. O parte din rezultatele cercetărilor realizate au fost expuse în revistele de specialitate acreditate. Fiind adresată tuturor celor interesați de natura și conținutul libertății de gândire, recomandările expuse la final pot fi consultate în special de actorii procesului legislativ în vederea sporirii protecției oferite persoanelor fizice pe terenul acestei libertăți fundamentale.