|
StatutTeza a fost susţinută pe 14 martie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 19 iunie 2008 Autoreferat![]() |
A fost realizat un studiu al identităţii etnice la adolescenţi, la care au participat mai multe grupuri etnice, constituite din adolescenţi moldoveni (români), ruşi, ucraineni, bulgari, găgăuzi. S-a studiat structura identităţii etnice în funcţie de mediul etnic de contact şi de apartenenţă la grupul „majoritar” sau „minoritar”.
Ipoteza conform căreia identitatea etnică a adolescenţilor este determinată de apartenenţa la grup s-a confirmat. La adolescenţii de etnie titulară identitatea etnică este monoetnică, aceştia identificîndu-se cu propriul grup etnic, ceea ce a demonstrat compararea auto- şi heterostereotipurilor; ierarhiei preferinţelor etnice; distanţei sociale, prevalarea tendinţelor afiliative.
Adolescenţii ruşi, la fel ca reprezentanţii etniei titulare, se identifică numai cu propriul grup etnic. La adolescenţii ucraineni, bulgari, găgăuzi s-au înregistrat trei niveluri de bietnicitate cu grupul ruşilor. Nivelul înalt – la bulgari, apropierea manifestîndu-se atît la nivel de personalitate, cît şi de grup, prioritate avînd autgrupul. Nivelul mediu – la ucraineni, cu prioritate la nivel de personalitate cu grupul lor, iar la nivel de grup apropierea cu autgrupul. Nivelul redus – la găgăuzi, la care apropierea cu autgrupul are loc la nivel de personalitate. La adolescenţii şi tinerii găgăuzi prevalează tendinţele afiliative. Se poate de presupus intensificarea ulterioară a autoconştiinţei etnice la această etnie, care în prezent cunoaşte un proces de renaştere culturală în legătură cu crearea UTA Găgăuzia (Găgăuz-Ery).
În studiu s-a menţionat potenţialul grupelor etnice studiate în domeniul relaţiilor interetnice: la toate grupurile etnice s-au înregistrat autostereotipuri etnice pozitive, distanţa socială apropiată, ceea ce se explică prin convieţuirea istorică paşnică de lungă durată. Totodată, există şi o anumită distanţare a minorităţilor etnice de etnia titulară, este redus nivelul de comunicare al acestora, este sporit numărul de „oscilatori” în ceea ce priveşte perceperea situaţiei sociale.
S-a efectuat analiza teoretică a problemei toleranţei etnice şi s-au indicat căile de formare a ei. A fost analizat lucrul practic înfăptuit în domeniul formării toleranţei etnice în diferite regiuni ale Republicii Moldova, s-a propus un program-model de formare a toleranţei interetnice şi a competenţei interculturale.
În examinare [4] :
Arhiva tezelor: