Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Comisia de acreditare a CNAA: Universitatea Tehnică a Moldovei la apel


5 iunie 2012

Universitatea Tehnică a Moldovei – unica instituţie de profil în istoria sa de aproape o jumătate de secol – a contribuit enorm la formarea intelectualităţii tehnice şi a elitei ştiinţifice din ţară. Fondată în 1964 de eminentul om de ştiinţă şi de stat Sergiu Rădăuţanu, cu studiile de doctorat făcute la Institutul Fizico-Tehnic „A.F. Ioffe” din Sankt-Petersburg, a adus aici spiritul creativ şi de cult pentru profesiunea de inginer, alături de responsabilitatea de cetăţean şi patriot al ţării. A atras în activitatea ştiinţifico-didactică cele mai luminate minţi ale timpului, inclusiv de la Academia de Ştiinţe, pregătind de-a lungul anilor cadre de specialişti şi de cercetători de înaltă calificaţie. Am putea rosti aici multe nume de profesori merituoşi şi de învăţăcei talentaţi, dar din lipsă de spaţiu nominalizăm la moment unul, cel al rectorului Ion Bostan, discipol al academicianului Sergiu Rădăuţanu, devenit peste ani şi dânsul membru titular al AŞM. Astăzi, în preajma zilei de naştere a primului rector – la 17 iunie ar fi împlinit 86 de ani (1926-1998) – discipolii săi recunoscători îi aduc un omagiu, pomenindu-i numele şi în Raportul de autoevaluare privind activitatea ştiinţifică şi inovaţională a Universităţii Tehnice a Moldovei pentru perioada 2006-2010 în vederea reacreditării ei. Numele savantului fizician a fost imortalizat şi printr-o placă comemorativă, instalată pe blocul de studii de pe bd. Ştefan cel Mare, 168; prin denumirea unei străzi din capitală etc., şi recent – prin organizarea la UTM a Concursului studenţesc cu genericul “Ingineria sistemelor microelectronice – Sergiu Rădăuţanu”, ediţia a II-a, organizat cu gratitudine şi respect pentru primul rector, de prof. univ. Victor Şontea, şeful Catedrei microelectronică şi dispozitive semiconductoare.

E normală o atare stare de spirit pentru ca şi acei care au venit acum la Universitate să cunoască istoria Alma-Mater, de unde a pornit ea şi încotro merge, cine au fost visătorii şi creatorii şcolii superioare de inginerie din ţară. Fără a ne cunoaşte trecutul, nu putem persevera în prezent şi crea viitorul unei societăţi bazate pe cunoaştere şi pe realizările tehnice de ultimă oră. Astăzi, UTM, ca instituţie modernă de educaţie şi cercetare, a inclus în cartea sa de vizită Pendulul Foucault, dispozitiv experimental, care demonstrează că Pământul se învârte în jurul propriei axe; cele 10 turbine eoliene cu ax orizontal pentru producerea energiei electrice, 2 dintre care au fost instalate în parcul-muzeu al tehnicii în aer liber, 2 – în s. Brânza, raionul Cahul, celelalte 6 – în alte localităţi ale republicii; primul nanosatelit moldovenesc, proiectul căruia se finalizează în anul curent cu elaborarea unui model funcţional în condiţii terestre. La realizarea ultimei elaborări ştiinţifice de performanţă şi proporţii participă trei echipe de cercetători şi ingineri de la UTM, Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţu” al AŞM şi Întreprinderea privată „Comelpro”. Satelitul moldovenesc va avea drept obiectiv monitorizarea prin scanare a teritoriului ţării, rezultatele având destinaţie ştiinţifică şi nu numai. Recent, trei cosmonauţi Vladimir Dejurov (Rusia), Dumitru Prunariu (România) şi Frank Lee Culbertson (SUA) au fost distinşi cu titlul de Doctor Honoris Causa al UTM. Primii doi, participând la evenimentul respectiv, au luat cunoştinţă şi de construcţia Satelitului moldovenesc.

Acreditarea, apoi reacreditarea unei instituţii de cercetări ştiinţifice este un examen serios care se realizează o dată la 5 ani. Potrivit legislaţiei în vigoare, activitatea ei este verificată sub toate aspectele şi punctată, pentru ca în final să i se dea note… ca la studenţi, doctoranzi, desigur cu unele specificări aparte. Din Componenţa Comisiei specializate, aprobată de CNAA, fac parte: m.c. Ion Hăbăşescu – preşedinte, dr., conf. univ. Vladimir Gorobeţ – secretar, dr. Lilia Bujor – economist-contabil, care pe parcursul unei luni au controlat activitatea ştiinţifică a Universităţii Tehnice.

Concomitent, au lucrat alte 4 comisii care au luat cunoştinţă de rezultatele activităţii în cadrul a 4 profiluri de cercetare, ce coincid cu denumirea celor 4 centre de cercetare ale UTM: Tehnologii avansate în domeniul mecanicii, electrotehnicii şi energeticii, preşedinte al Comisiei de evaluare a profilulului respectiv de cercetare este Vladimir Berzan, dr.hab.; Electronica, informatica şi comunicaţii – preşedinte Ion Bolun, dr.hab., prof. univ.; Ingineria şi management în construcţii – preşedinte Anatol Zolotcov, dr. conf. univ.; Inginerie tehnologică în industria alimentară şi industria uşoară – preşedinte Eugenia Soldatenco, dr. hab., conf. cerc.

În cadrul şedinţei Comisiei de acreditare din 31 mai curent, preşedintele Comisiei specializate de evaluare a UTM, Ion Hăbăşescu, a menţionat în raportul său că activitatea ştiinţifică a instituţiei în perioada 2006-2010 s-a desfăşurat în cadrul a 5 direcţii strategice de cercetare din cele 6, aprobate de Parlament, a patru centre de cercetare ale Universităţii, alias profiluri, incluzând în organigrama respectivă Centrul de producţie „Etalon” şi Incubatorul de Inovare “POLITEHNICA”. Anume, echipa managerială a UTM (rector, acad. Ion Bostan; prorector pentru cercetare ştiinţifică, dr. hab., prof. univ. Valerian Dorogan; prim-prorector, dr. prof. univ. Petru Todos; prorector pentru studii de masterat şi doctorat, dr.hab., prof. univ. Larisa Bugaian; şef departament investigaţii ştiinţifice şi dezvoltare tehnologică, dr., conf. univ. Sergiu Zaporojan) a fost responsabilă de organizarea cercetărilor ştiinţifice şi asigurarea în acest scop a condiţiilor necesare, pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare în cadrul şcolii de doctorat, creată conform modelului de la Bologna etc.

În procesul de cercetare au fost antrenaţi circa 300 de cercetători din cele circa 750 cadre ştiinţifico-didactice şi formează un tablou destul de echilibrat, conform reprezentativităţii de vârstă: 27% din acest număr sunt tineri până la 35 de ani, de la 35-44 ani – 18 % din personalul ştiinţific, de la 45-54 ani – 16%, de la 55-64ani – 19%, de la 65 de ani în sus – 20%. La Universitatea Tehnică, după cum vedem, se păstrează continuitatea în cercetare şi nu s-a creat acea ruptură de generaţii, ca în institutele academice, în urma exodului de cadre ştiinţifice şi căderea prestigiului profesiei de cercetător. Volumul alocaţiilor bugetare în 2010 la UTM s-a dublat faţă de 2006 şi a constituit în total pe 5 ani – 42088,3 mii lei. Universitarii au obţinut şi mijloace speciale în perioada respectivă în volum de 3068,6 mii lei. E mult, e puţin? Nu e mult vom răspunde. Având în vedere starea vulnerabilă a economiei ţării, lipsa de receptivitate a întreprinderilor noastre la inovaţiile ştiinţifice, dar şi concursurile serioase de pe piaţa internaţională în vederea obţinerii granturilor şi proiectelor ştiinţifice, vom afirma că nu e uşor de a obţine bani extrabugetari. Și totuşi, activitatea ştiinţifică s-a desfăşurat, potrivit bugetului consolidat, în cadrul proiectelor instituţionale – 34,4%, programelor de stat – 31,1%, proiectelor de transfer tehnologic – 4%, celor bilaterale şi independente – câte 3% fiecare, granturi internaţionale – 2%, fondul de rezervă – 2% etc. Comisia a constatat că dintre cheltuielile totale, ponderea cea mai mare, circa 58,3%, revine plăţilor de salariu pentru personal, 16,4 % – pentru procurarea echipamentului ştiinţific, 21,9 % – taxele serviciilor comunale etc., 3,3 % – deplasările.

Din partea CNAA un coraport la temă a prezentat consultantul Svetlana Berezovschi, care a făcut unele precizări privind evoluţia în dinamică a unor indicatori şi metoda aplicării calculului de puncte. Dacă vom examina în dinamică unii indicatori ce caracterizează activitatea de cercetare a UTM, vom observa că procurarea echipamentului ştiinţific este în creştere şi care a constituit în 2010 13047,2 mii lei. O comparaţie: preţul acestuia per cercetător în 2004 era de 47,9 mii lei, în 2010 – deja 86 mii lei. A scăzut nivelul de uzură pâna la 5 ani al echipamentului ştiinţific de la 72% în 2004 la 41% în 2010. Sunt nişte evoluţii pozitive, care bucură.

Este în creştere, de asemenea, numărul de lucrări ştiinţifice comparativ cu prima etapă a acreditării de la 2855 la 3485 lucrări la etapa de reacreditare. Media pe an a constituit iniţial 2,1 lucrări per cercetător, la această etapă – 3,2. A sporit şi numărul de articole publicate în reviste ştiinţifice de la 729 la 812, inclusiv în reviste din străinătate, dar nesemnificativ. Media per cercetător, de exemplu, a fost de 0,33 articole peste hotare, în prezent – 0,38. Este un moment pentru meditaţie.

Au evoluat şi alţi indicatori ai cercetării: numărul de manuale şi lucrări didactice, numărul de participări la manifestări ştiinţifice, numărul de manifestări organizate, numărul de brevete obţinute în ţară etc. A crescut, dar nu atât de mult cât ne-am dori, numărul de doctori în ştiinţe pregătiţi de la 42 la 60, ceea ce confirmă situaţia cunoscută deja în republică că tinerii în prezent preferă mai mult să susţină doctoratele în domeniile umaniste ca economia, dreptul, pedagogia, dar şi în medicină şi sunt mai puţin motivaţi să vină la disciplinele tehnice. E vorba şi de pregătirea lor în şcoală, care trece în prezent şi prin probleme dificile din lipsă de cadre, inclusiv de cele calificate.

Şi totuşi Universitatea Tehnică a Moldovei, conform Ranking Web of World Universities, a deţinut trei ani la rând (2008, 2009, 2010) întâetatea printre universităţile Republicii Moldova, reprezentate în topul a 20 000 universităţi ale lumii, plasându-se respectiv pe locurile 3762, 3315, 4220. În 2011 UTM a ocupat deja pe un loc mai bun – 3194, dar a avansat surprinzător ASEM, plasându-se pe locul 2473, depăşind astfel toate universităţile din ţară.

În baza vizibilităţii internaţionale (articole publicate în reviste cu factor de impact – ISI), a fost realizat un top şi la CNAA a 50 de universităţi ale României a şi a celor 6 reacreditate din Republica Moldova. Potrivit acestui indicator, Universitatea Politehnică din Bucureşti a ieşit pe locul 1, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi – pe locul 5, Universitatea Politehnică din Timişoara – pe locul 8, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – pe locul 12 etc. Clasamentul universităţilor noastre din acest top este următorul: USM – locul 21, UTM – 23, USMF – 41, USB – 54, UASM – 55, UPS – 56. Indicatorul Articole publicate în reviste ISI presupune şi rezultate performante de nivel internaţional, dar adesea se solicită şi plăţi în valută forte pentru publicarea lor. Universităţile noastre, de regulă, nu ţin pieptul acestor dificultăţi pe ambele poziţii.

Să revenim totuşi la câteva rezultate de performanţă, evidenţiate de Comisia specializată de evaluare a UTM, unele dintre care au fost deja prezentate la începutul acestui material. Un succes al echipei de ingineri universitari, condusă de acad. Ion Bostan, esteReductorul planetar precesional, care poate fi aplicat în diverse mecanisme de acţionare cinematice pentru reducerea sau multiplicarea vitezei de rotaţie. O altă realizare extraordinară inginerească a echipei este Microhidrocentrala cu rotor hidrodinamic pentru conversia energiei cinetice a râului în energie electrică şi mecanică, testată în prezent în condiţii reale, după care va fi demara producerea ei în serie. Acest produs inovativ, cu eficienţă de conversie înaltă, preţ relativ redus, este solicitat pe piaţa autohtonă şi cea mondială.

O elaborare cu perspective similare este şi Instalaţia fotovoltaică cu orientare automată la soare pentru producerea energiei electrice din cea fotovoltaică solară, precum şi a energiei termice pentru încălzirea spaţiilor în perioada rece a anului etc. E tocmai cea ce ne lipseşte în prezent în societatea noastră.

Au fost nominalizate în raport şi 10 generatoare eoliene, proiectate şi fabricate în 2010 (Generator cu magneţi permanenţi), activitate în afara planului calendaristic şi fără remunerare. Iată aşa, inginerii visători şi entuziaşti, ca şi acei care la începutiri au fondat pe loc gol Universitatea Tehnică în frunte cu acad. Sergiu Rădăuţanu, se pot lipsi de plată în numele unor interese ştiinţifice, elaborările cărora au mari perspective de aplicare. Aceste generatoare, produse la fabrica „Electromaş” S.A. din Tiraspol, în prezent tot aici ele sunt testate. În numărul celor mai frumoase realizări a intrat şi Aparatul pentru înregistrarea şi prelucrarea fotopletismogramelor FPG-3 în scopuri medicale, inventat de o echipă de specalişti, condusă de prof. univ. Victor Șontea. Dispozitivul elaborat portativ, fiind înzestrat cu un sistem informaţional, permite înregistrarea, prelucrarea şi a memorarea fotopletismogramelor pentru 4 mii de pacienţi şi poate fi utilizat atât în clinici, spitale, cât şi pe teren de medicii de familie.

Modulul optoelectronic, elaborat pentru prima dată, este opera comună a unei echipe de ingineri de la UTM şi Institutul de Inginerie Electronică, manager prof. univ. Valerian Dorogan. Acesta precum şi dispozitvul Dispozitivul terapeutic “TERALASER-D” au ca destinaţie domeniul medicină.

În palmarezul succeselor remarcabile la nivel internaţional ale UTM au intrat şi realizările ştiinţifice ce ţin de nanotehnologii, avându-i drept autori pe m.c. Ion Tighineanu, dr. hab. Veaceslav Ursachi, dr. Olesea Volciuc, dr. Lilian Sârbu, dr. Veaceslav Popa ş.a. Elaborările lor, cu perspective de implemtare, ţintesc în astfel de domenii ca microelectronica, optoelectronica, fotonica etc.

Indicatorii ce caracterizează activitatea ştiinţifică şi inovaţională a UTM au fost analizaţi separat, precum şi pe cele patru profiluri de cercetare, pe le-am nominalizat la început, fiind punctate şi apreciate de comisiile de evaluare pe domenii. Astfel, profilul de cercetare Tehnologii avansate în domeniul mecanicii, electrotehnicii şi energeticii (responsabil acad. Ion Bostan), evaluat pe criteriile Performanţă şi vizibilitate la nivel internaţional; Contribuţie ştiinţifică şi recunoaştere naţională; Relevanţa economică şi Relevanţa socială, i-au fost acodate 546 puncte din 700 prevăzute sau 78 %, ceea ce corespunde cu aprecierea foarte bine.

Profilul de cercetare Electronică, informatică şi comunicaţii(resposabil prof. univ. Valerian Dorogan) a acumulat la aceeaşi parametri evaluaţi 611 puncte, fiind apreciat, de asemenea, cu foarte bine. Celelalte două profiluri de cercetare – Inginerie şi management în construcţii (responsabil dr. conf. univ. Victor Toporeţ) şi Inginerie tehnologică în industria alimentară şi industria uşoară(responsabil dr.hab., prof. univ. Pavel Tatarov) – au fost notate cu bine.

Universitatea Tehnică a Moldovei, în baza aprecierii Capacităţii instituţionale de cercetare şi a celor patru profiluri nominalizate a acumulat 927 de puncte din 1000 posibile, conferindu-i-se calificativul Organizaţie cu recunoaştere internaţională (Categoria A). Dacă vom face un bilanţ al rezultatelor celor 6 universităţi reacredate până acum, clasamentul este următorul: UTM, USMF, USM, UASM, UPS şi USB, Primele 3 instituţii de educaţie au obţinut calificativul Organizaţie cu recunoaştere internaţională (Categoria A), având respectiv două (UTM) şi câte un profil de cercetare (USMF şi USM), notat cu foarte bine.

Discuţiile din cadrul dezbaterilor de la şedinţa Comisiei de acreditare a CNAA s-au axat pe problemele evidenţiate de Comisia de evaluare specializată şi comisiile pe profiluri, ele fiind incluse în Planul de acţiuni, ce urmează a fi implementat. Printre ele menţionăm: stabilirea unui parteneriat eficient de colaborare cu mediul industrial din ţară în vederea implementării elaborărilor ştiinţifice; extinderea numărului de participanţi la concursurile pentru obţinerea proiectelor de cercetare naţionale şi internaţionale; antrenarea mai activă în cercetare a cadrelor didactice tinere; promovarea şi susţinerea cercetătorilor care dispun de rezultate impunătoare pentru elaborarea şi susţinerea tezelor de doctor habilitat; de ţinut la control disciplina doctoranzilor în vederea susţinerii în termen a tezelor de doctor; sporirea numărului de articole publicate în reviste ISI etc.

Referitor la realizarea problemelor abordate, acad. Ion Bostan, rectorul UTM, a menţionat oportunitatea revenirii la Dosarul doctorandului, care presupune o contabilizare a activităţii lui: publicaţii ştiinţifice, participări la manifestări, deplasări, alte acţiuni ce ţin de viaţa tinerilor cercetători.

Acad. Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare a felicitat cordial pe reprezentanţii Universităţii Tehnice a Moldovei cu prilejul reacreditării ei pentru următorii 5 ani. Le-a urat realizări frumoase în continuare în ceea ce ştiu ei să facă mai bine: promovarea consecventă a integrării cercetării cu educaţia, atragerea mai multor tineri în procesul de cercetare, implantându-le în sufletele lor visul pentru frumos, aspiraţia de a ajunge veritabili ingineri, cercetători, aidoma celor care au fondat Universitatea şi celor care azi îi ţin bine pânzele corabiei UTM spre noi orizonturi tehnico-ştiinţifice.

Tatiana Rotaru