Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2009 / iunie /

Protecţia internaţională a drepturilor omului în conflictele armate


Autor: Balan Oleg
Gradul:doctor habilitat în drept
Specialitatea: 12.00.10 - Drept internaţional public
Anul:2009
Consultant ştiinţific: Alexandru Burian
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Istorie
Instituţia: Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice
CSS: D 15-12.00.10-27.03.08
Institutul de Istorie

Statut

Teza a fost susţinută pe 12 iunie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 1 octombrie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.63 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Drept internaţional public, drept internaţional umanitar, conflict armat, protecţie umanitară, protecţie populaţie civilă, persoane civile, protecţia bunurilor culturale, cursa înarmărilor, mijloace şi metode de război interzise, drepturile omului, combatanţi, prizonieri de război, crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid, prevenire şi reprimare, răspundere internaţională, tribunale internaţionale, jurisdicţie internaţională penală.

Adnotare

Teza reprezintă un studiu ştiinţi fic cu caracter juridic în domeniul dreptului internaţi onal umanitar. Scopul dreptului internaţi onal umanitar în sens obiectiv nu este cel de a interzice războiul, ci de a-i reduce urmările distructive, de a diminua suferinţele ce le cauzează şi de a elimina pi erderile şi pagubele inutile, deci de a asigura protecţi a drepturilor omului în caz de conflict armat.

Cercetarea originii şi evoluţi ei dreptului internaţi onal demonstrează că mai întii au existat regulile de protecţi e umanitară în caz de război. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe baza creată de dreptul umanitar, dreptul internaţi onal începe să se preocupe în mod consecvent de problematica drepturilor omului. Astăzi, ceea ce uneşte în mod indestructibil cele două ramuri ale dreptului internaţi onal (dreptul internaţi onal umanitar şi dreptul internaţi onal al drepturilor omului), este scopul general unic de protecţi e a individului prin norme imperative pentru motive de umanitate, modul lor de aplicare fiind ceea ce le diferenţi ază.

Avînd în vedere actualitatea temei, complexitatea şi caracterul multilateral al investigaţi ei în cauză, drept scop s-a propus constatarea şi cercetarea complexă a reglementărilor internaţi onale, în special a celor din domeniul dreptului internaţi onal umanitar prin prisma modalităţi lor de protecţi e internaţi onală a drepturilor omului în perioada conflictelor armate.

În funcţi e de finalitatea urmărită, autorul încearcă să demonstreze că există diverse modalităţi de protecţi e a drepturilor omului în perioada conflictelor armate, şi anume:
• protecţi a nemijlocită a unor categorii de persoane sau bunuri în caz de conflict armat, la aceasta atribuindu-se protecţi a răniţi lor, bolnavilor şi naufragiaţi lor, protecţi a umanitară a prizonierilor de război, protecţi a bunurilor culturale, a populaţi ei civile şi a persoanelor civile în caz de conflict armat;
• asigurarea drepturilor omului prin interzicerea sau limitarea utilizării anumitor mijloace şi metode de luptă şi reducerea înarmării;
• protecţi a drepturilor omului prin intermediul prevenirii şi reprimării crimelor de război, crimelor contra umanităţii şi genocidului în conflictele armate.

O atenţi e deosebită în textul lucrării este acordată instituţi ei răspunderii internaţi onale, precum şi rolului Comitetului Internaţi onal al Crucii Roşi în realizarea protecţi ei umanitare.

În contextul analizei bazei metodologice şi teoretico-ştiinţi fice, autorul vine cu concluzii şi propuneri concrete în vederea perfecţi onării cadrului legislativ în domeniu.

Cuprins


CAPITOLUL I. Protecţia şi garantarea drepturilor omului în conflictele armate
  • 1. 1. Apariţia şi evoluţia regulilor generale de protecţie a drepturilor omului în conflictele armate
  • 1. 2. Protecţia răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor
  • 1. 3. Protecţia umanitară a prizonierilor de război
  • 1. 4. Protecţia populaţiei civile şi a persoanelor civile în caz de conflict armat
  • 1. 5. Protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat

CAPITOLUL II. Asigurarea drepturilor omului prin interzicerea sau limitarea utilizării anumitor mijloace şi metode de luptă şi reducerea înarmării
  • 2. 1. Reglementarea cursei înarmărilor, a mijloacelor şi metodelor de război interzise
  • 2. 2. Rolul Comitetului Internaţional al Crucii Roşii în realizarea protecţiei umanitare

CAPITOLUL III. Prevenirea şi reprimarea crimelor de război, crimelor împotriva umanităţii şi genocidului în conflictele armate
  • 3.1. Prevenirea şi reprimarea crimelor de război
  • 3. 2. Prevenirea şi reprimarea crimelor împotriva umanităţii
  • 3. 3. Prevenirea şi reprimarea genocidului

CAPITOLUL IV. Răspunderea pentru încălcarea drepturilor omului în conflictele armate
  • 4. 1. Particularităţile răspunderii pentru încălcarea dreptului umanitar
  • 4. 2. Necesitatea instituirii unei jurisdicţii internaţionale penale
  • 4. 3. Tribunalele internaţionale penale ad-hoc
  • 4. 4. Curtea Penală Internaţională