Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2012 / iunie /

Concertul pentru violă şi orchestră: modalităţí de studiu


Autor: Andrieş Vladimir
Gradul:doctor în studiul artelor, culturologie
Specialitatea: 17.00.01 - Arte audio-vizuale (cu specificarea: artă teatrală; artă muzicală; artă cinematografică, televiziune şi alte genuri de artă audiovizuală)
Anul:2012
Conducător ştiinţific: Vladimir Axionov
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul Patrimoniului Cultural
Instituţia: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP)
CSS: D 22-17.00.01-27.03.08
Institutul Patrimoniului Cultural

Statut

Teza a fost susţinută pe 5 iunie 2012 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 5 iulie 2012

Autoreferat

Adobe PDF document0.40 Mb / în română

Teza

CZU 378.678(043.3)

Adobe PDF document 12.55 Mb / în română
194 pagini


Cuvinte Cheie

baroc, clasicism, concert instrumental, interpretare, repertoriu didactic, romantism, stil componistic, stil interpretativ, trăsături de arcuş, violă.

Adnotare

Teză de doctor în studiul artelor, Chişinău, 2012. Lucrarea cuprinde: introducere, 4 capitole, concluzii generale şi recomandări, note, bibliografia din 262 titluri (în limbile română, engleză, franceză spaniolă, italiană şi rusă), 5 anexe, 158 pagini de text de bază (până la bibliografie), inclusiv 130 exemple muzicale (115 în textul de bază) şi 18 scheme. Rezultatele obţinute sunt reflectate în 9 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: Istoria şi teoria artei de interpretare muzicală la violă; Istoria şi teoria genurilor şi stilurilor muzicale. Scopul şi obiectivele tezei: elucidarea rolului concertelor pentru violă în procesul de formare profesională a specialistului de interpretare instrumentală la violă; reconstituirea panoramei complexe a situaţiei în domeniul de studiere a concertului pentru violă şi orchestră; identificarea spectrului complex de probleme stilistice, tehnice şi artistice ce apar în procesul studierii concertelor pentru violă şi orchestră; elaborarea unor indicaţii metodice ce ar ajuta tinerii interpreţi în procesul de studiere şi interpretare a lucrărilor concertante pentru violă şi orchestră.

Noutatea ştiinţifică a tezei se datorează mai multor fapte: unele din concertele analizate pentru prima dată devin obiecte ale unei investigaţii ştiinţifice; pentru prima dată în muzicologia autohtonă este prezentată o panoramă generalizatoare a concertelor pentru violă şi orchestră prin prisma unei viziuni istorico-interpretative multiaspectuale; în investigaţie este utilizată o metodă de cercetare complexă ce îmbină examinarea muzicologică tradiţională cu analiza stilistico-interpretativă a concertelor. Problema ştiinţifică soluţionată constă în diminuarea discrepanţei între cererea socială majoră pentru lucrările concertante, dimensiunile prezenţei acestora în repertoriul concertistic şi didactic pe de o parte şi reflectarea insuficientă a acestora în ştiinţa despre muzică pe de altă parte, dar şi în reevaluarea rolului concertului pentru violă şi orchestră în procesul de devenire a muzicianului interpret.

Semnificaţia teoretică. Prin sinteza unor valoroase cercetări, observaţii şi concluzii prezenta teză contribuie la îmbogăţirea şi diversificarea cunoştinţelor ştiinţifice în domeniul valorificării teoretice a evoluţiei concertului pentru violă şi orchestră în creaţia componistică şi în arta interpretativă. Constatările teoretice şi concluziile formulate pot constitui un punct de reper pentru investigaţiile ştiinţifice ulterioare.

Valoarea aplicativă a lucrării. Materialele acumulate în teză pot fi utilizate atât în procesul de cercetare ştiinţifică, instructiv-didactic cât şi în activitatea interpretativă. Lucrarea poate constitui o bază documentară şi suport pentru investigaţiile ulterioare în domeniul istoriei şi teoriei muzicii, precum şi artei interpretative la violă. Cercetarea poate servi drept sursă metodică complementară la studierea genului de concert în clasa de violă; în calitate de material didactic în cadrul instituţiilor speciale de învăţământ artistic; în practica de interpretare artistică şi în activitatea profesorilor de violă.

Cuprins


1. CONCERTUL PENTRU VIOLĂ CA OBIECT DE STUDIU MUZICOLOGIC. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN DOMENIU
  • 1.1.Viola în ştiinţa despre muzică
  • 1.2.Interpretarea muzicologică a noţiunilor de concert şi concertare
  • 1.3.Concertul instrumental privit sub aspectul evoluţiei istorico-stilistice a artei muzicale universale
  • 1.4.Reflectarea concertului instrumental în muzicologia naţională
  • 1.5.Concluzii la capitolul 1

2. VALORIFICAREA GENULUI DE CONCERT SOLISTIC PENTRU VIOLĂ ŞI ORCHESTRĂ DIN EPOCA BAROCULUI
  • 2.1. Reflecţii asupra apariţiei genului de concert în epoca Barocului
  • 2.2. Cercetarea procesului de devenire a genului de concert baroc pentru violă
  • 2.2.1.Concertul pentru violă şi orchestră de G.Ph. Telemann
  • 2.2.2. Concertul pentru violă şi orchestră de G.F. Händel (H. Casadesus)
  • 2.2.3.Concertul pentru violă şi orchestră de J. C. Bach
  • 2.3. Concluzii la capitolul 2

3. EXAMINAREA CONCERTULUI PENTRU VIOLĂ ŞI ORCHESTRĂ ÎN EPOCA CLASICISMULUI
  • 3.1. Concertul pentru violă şi orchestră de C. Stamitz: studiu analitic
  • 3.2. Concertul pentru violă şi orchestră de F.A. Hoffmeister ca obiect de cercetare
  • 3.3. Concertul pentru violă şi orchestră de A. Rolla privit sub aspectele morfologic, sintactic şi interpretativ
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

4. EVALUAREA MUZICOLOGICĂ A ECOURILOR ROMANTISMULUI ŞI TENDINŢELOR POST- ŞI ANTIROMANTICE ÎN CONCERTELE PENTRU VIOLĂ ŞI ORCHESTRĂ DIN SEC. XX
  • 4.1. Examinarea specificului stilistic în Concertul pentru violă şi orchestră de W. Walton
  • 4.2. Studierea legăturilor între muzica populară tradiţională şi creaţia componistică modernă în Concertul pentru violă şi orchestră Der Schwanendreher de P. Hindemith
  • 4.3. Evaluarea conceptului ideatic şi stilistic în Concertul pentru violă şi orchestră de B. Bartók
  • 4.4. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI