Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Fundamente teoretico-practice privind instituţia juridică a parteneriatului social în sfera muncii


Autor: Eduard BOIŞTEANU
Gradul:doctor habilitat în drept
Specialitatea: 12.00.03 - Drept privat(cu specificarea: civil, familial, procesual civil, notarial, al afacerilor, informaţional, internaţional privat, dreptul muncii; dreptul protecţiei sociale)
Anul:2015
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 23 aprilie 2015 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 28 mai 2015

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.34 Mb / în română

Cuvinte Cheie

parteneriatul social în sfera muncii, dialog social, bipartism, tripartism, negociere colectivă, contract colectiv, convenţie colectivă, partenerii sociali, sindicate, patronate.

Adnotare

Domeniul de studii: dreptul muncii, interferenţa dreptului public cu dreptul privat, dreptul privat al muncii, dreptul colectiv al muncii.

Structura tezei: teza a fost perfectată în anul 2013, avînd următoarea structură: introducere, ca iniţiere în studiu, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, 284 pagini de text de bază, bibliografie din 474 titluri, 16 anexe, adnotare, lista abrevierilor. Rezultatele obţinute sunt reflectate în 26 lucrări ştiinţifice.

Cuvinte-cheie: parteneriatul social în sfera muncii, dialog social, bipartism, tripartism, negociere colectivă, contract colectiv, convenţie colectivă, partenerii sociali, sindicate, patronate.

Scopul şi obiectivele tezei. Scopul tezei constă în abordarea complexă a instituţiei parteneriatului social în sfera muncii prin prisma instrumentelor internaţionale în domeniu, a legislaţiei naţionale, dar şi a opiniilor doctrinare. De asemenea, s-a propus, ca obiectiv, completarea literaturii juridice de specialitate cu un studiu monografic asupra problematicii menţionate mai sus, precum şi înaintarea unor propuneri de modernizare a legislaţiei naţionale în domeniu, compatibilizînd-o cu cea internaţională. Obiectul de cercetare a tezei este axat pe analiza ştiinţifică a conceptului general al parteneriatului social, precum şi pe relevarea semnificaţiei acestuia în materia raporturilor colective de muncă.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute constă în formularea concluziilor de ordin teoretic şi practic şi înaintarea propunerilor de lege ferenda în scopul îmbunătăţirii legislaţiei în domeniu. În acelaşi timp, prezenta teză constituie un studiu monografic în ale cărui pagini, pentru prima dată în doctrina naţională, a fost efectuată o cercetare exhaustivă şi complexă a instituţiei juridice a parteneriatului social în sfera muncii. La elucidarea conceptului de parteneriat social au fost utilizate lucrările renumiţilor savanţi din domeniul antropologiei, filosofiei şi sociologiei juridice, cum sunt: Emile Durkheim, Eugen Ehrlich, Hans Kelsen, Alain Supiot, fapt ce a contribuit la realizarea unei abordări pluridimensionale a semnificaţiei parteneriatului social în sfera social-economică. De asemenea, a fost supus unei analize complexe şi exhaustive statutul juridic al partenerilor sociali implicaţi în realizarea parteneriatului social.

Rezultatele principial noi pentru ştiinţă şi practică obţinute, care au determinat soluţionarea unei probleme ştiinţifice, aplicative, de importanţă majoră. Problema ştiinţifică soluţionată rezidă în fundamentarea, din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, a mecanismului legal de organizare şi realizare a parteneriatului social în sfera muncii din Republica Moldova, fapt care a condus la elaborarea unor instrumente practice de lucru (ghiduri metodice) pentru partenerii sociali, ce vizează formele de realizare a parteneriatului social şi, în acelaşi timp, a determinat clarificarea pentru teoreticienii şi practicienii din domeniul dreptului muncii, a cadrului de manifestare şi a finalităţii parteneriatului social în vederea valorizării acestuia, ca cea mai importantă modalitate de realizare a democraţiei economico-sociale. Prezenta teză are o semnificaţie bidimensională. Astfel, semnificaţia epistemologică a lucrării rezidă în abordarea conceptului de dialog social prin prisma teoriei corporatiste a lui Emile Durkheim, a teoriei dreptului „viu” elaborate de sociologul Eugen Ehrlich şi, nu în ultimul rînd, prin prisma teoriei lui Hans Kelsen cu privire la piramida nivelurilor juridice. Semnificaţia praxiologică a tezei rezultă din abordarea aspectelor practice vizînd rolul şi formele de realizare ale parteneriatului social în sfera raporturilor juridice de muncă.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a tezei este determinată de importanţa social-juridică a parteneriatului social în sfera muncii pentru domeniul politicilor social-economice ale statului. Studiul realizat cuprinde o cercetare comparativă a cadrului normativ în domeniul negocierilor colective, actelor de parteneriat social şi al conflictelor colective de muncă, existent în mai multe ţări. În concluzie, considerăm că teza poate servi ca baza de pornire în cercetare şi pentru alţi specialişti din domeniul dreptului muncii sau din alte domenii.

Cuprins


1. ANALIZA INSTITUŢIEI JURIDICE A PARTENERIATULUI SOCIAL ÎN SFERA MUNCII ÎN CADRUL SPAŢIULUI ŞTIINŢIFIC
  • 1. Instituţia juridică a parteneriatului social în sfera muncii în legislaţiile Republicii Moldova, a României şi a altor state străine
  • 1.1. Evoluţia reglementărilor privind raporturile colective de muncă în Republica Moldova şi România
  • 1.2. Analiza parteneriatului social în sfera muncii în legislaţia ţărilor străine
  • 2. Analiza investigaţiilor ştiinţifice în materia parteneriatului social în sfera muncii în doctrina moldovenească şi a altor state străine
  • 3. Concluzii la Capitolul 1

2. ABORDĂRI CONCEPTUALE ŞI PLURIDIMENSIONALE PRIVIND SEMNIFICAŢIA PARTENERIATULUI SOCIAL ÎN SFERA MUNCII
  • 1. Parteneriatul social în doctrină şi legislaţie
  • 2. Conceptualizarea parteneriatului social şi identificarea domeniului de aplicare a acestuia
  • 3. Parteneriatul social – mijloc de realizare a păcii sociale
  • 4. Cadrul de manifestare a parteneriatului social în sfera muncii
  • 5. Partenerii sociali şi organele parteneriatului social
  • 6. Concluzii la Capitolul 2

3. PARTENERII SOCIALI ŞI ROLUL ACESTORA ÎN CADRUL RAPORTURILOR JURIDICE DE MUNCĂ ŞI ÎN ASIGURAREA PARTENERIATULUI SOCIAL ÎN SFERA MUNCII
  • 1. Conturarea statutului juridic al partenerilor sociali şi a cadrului instituţional al parteneriatului social
  • 2. Sindicatele în calitate de partener social
  • 2.1. Libertatea sindicală
  • 2.2. Definiţia sindicatelor. Principiile şi trăsăturile caracteristice ale organizaţiilor sindicale
  • 2.3. Regimul legal privind constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale
  • 3. Reprezentanţii aleşi ai salariaţilor în calitate de partener social
  • 4. Patronatele în calitate de partener social
  • 5. Statul în calitate de partener social
  • 6. Concluzii la Capitolul 3

4. PREZENTAREA COMPARATIVĂ ŞI TELEOLOGICĂ A ROLULUI ŞI A FORMELOR DE REALIZARE A PARTENERIATULUI SOCIAL ÎN SFERA RAPORTURILOR JURIDICE DE MUNCĂ
  • 1. Conceptualizarea principalelor forme de realizare a parteneriatului social
  • 2. Negocieri colective privind elaborarea proiectelor de contracte colective de muncă şi de convenţii colective
  • 3. Contractul colectiv de muncă şi convenţia colectivă – acte de parteneriat social în sfera muncii
  • 3.1. Natura juridică şi evoluţia teoriilor privind contractul colectiv de muncă şi convenţia colectivă
  • 3.2. Caracterele juridice, conţinutul şi efectele contractului colectiv de muncă
  • 3.3. Caracterele juridice, conţinutul şi efectele convenţiei colective
  • 3.4. Înregistrarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului colectiv de muncă şi a convenţiei colective
  • 4. Modalităţi legale de soluţionare a conflictelor colective de muncă
  • 4.1. Jurisdicţia muncii – jurisdicţie specializată, axată pe apărarea drepturilor salariaţilor
  • 4.2. Conflictele colective de muncă în doctrină şi legislaţie
  • 4.3. Declanşarea conflictelor colective de muncă şi procedura extrajurisdicţională de soluţionare a unor astfel de conflicte
  • 5. Concluzii la Capitolul 4