Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2016 / mai /

Tehnica legislativă penală


Autor: Buga Larisa
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.08 - Drept penal (cu specificarea: drept penal; criminologie; drept procesual penal; criminalistică; expertiză judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative)
Anul:2016
Conducător ştiinţific: Valeriu Bujor
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
Instituţia: Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 21 mai 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 5 iulie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document0.34 Mb / în română

Teza

CZU 343.72 (043.4)

Adobe PDF document 2.62 Mb / în română
181 pagini


Cuvinte Cheie

lege penală, tehnica juridică, tehnica legislativă, tehnica juridico-penală, po-litica penală, legiferarea penală, calitatea legii penale, tehnică legislativă penală, construcţie juri-dico-penală

Adnotare

Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografia din 353 surse, 158 pagini text de bază. Rezultatele cercetărilor sunt publicate în 15 articole şi co-municări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: drept penal şi execuţional penal.

Scopul tezei rezidă în studierea unor particularităţi ale legii penale şi ale legiferării penale în vederea argumentării necesităţii recunoaşterii şi dezvoltării tehnicii legislative penale ca ramură distinctă a tehnicii juridice şi ca domeniu al ştiinţei penale, necesară pentru asigurarea calităţii şi eficienţei legii penale.

Obiectivele tezei: analiza legii penale ca obiect al tehnicii legislative penale; abordarea po-liticii penale ca factor de configurare a legii penale de care depinde calitatea şi eficienţa acesteia; identificarea tehnicii legislative penale ca ramură a tehnicii juridice şi concretizarea conţinutului şi structurii acesteia; elucidarea particularităţilor legiferării penale ca proces şi tehnică; analiza procedeelor şi metodologiilor de creare a conţinutului şi structurii legii penale (procedeul con-struirii legii penale după modelul normei juridico-penale, procedeele blanchetei, clasificării şi a semnelor estimative, metodologia construirii componenţei de infracţiune şi a sancţiunii normei juridico-penale) în vederea aprecierii prin prisma acestora a calităţii tehnico-legislative a dispozi-ţiilor Codului penal al RM; formularea de concluzii şi recomandări ce vizează necesitatea recu-noaşterii şi dezvoltării teoriei tehnicii juridico-penale în arealul ştiinţific autohton, în vederea consolidării principiului fundamentării ştiinţifice a legiferării penale şi asigurării calităţii legii penale.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Noutatea ştiinţifică a rezulta-telor obţinute este determinată de faptul că în lucrare este supusă cercetării o temă care la moment în doctrina autohtonă este abordată doar fragmentar şi superficial, în pofida semnificaţiei sale teo-retice, practice şi didactice. Originalitatea studiului constă în faptul că s-a reuşit: identificarea fac-torilor de care depinde calitatea legii penale; argumentarea rolului tehnicii legislative penale în procesul legiferării penale; precizarea regulilor, mijloacelor şi procedeelor tehnicii legislative penale de care depinde nemijlocit perfecţiunea legii penale.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în fundamentarea ştiinţifică a teoriei tehnicii legislative penale, ceea ce a contribuit la dezvăluirea şi argumentarea rolului regulilor, mijloacelor şi procedeelor tehnicii legislative penale, fapt care permite asigurarea calităţii şi efici-enţei legii penale.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă. Sub aspect teoretic, lucrarea conturează o imagine relativ integrativă a tehnicii legislative penale ca ramură a tehnicii juridice, care dispune de o structură complexă şi un conţinut distinct, fiind identificate particularităţile regulilor, metodelor şi procedeelor tehnicii legislative penale. Sub aspect practic, în lucrare sunt evaluate normele juridico-penale ale Codului penal prin prisma regulilor de tehnică legislativă penală, fiind consta-tate o serie de carenţe şi propuse soluţii de amendare.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele ştiinţifice obţinute au fost implementate în contextul elaborării avizelor asupra proiectelor de legi cu privire la modificarea Codului penal al RM, cât şi în activitatea didactică a Institutului de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată (elemente de tehnică legislativă penală fiind studiate de către studenţi în cadrul disciplinei „Teh-nica legislativă”).

Cuprins


1. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN DOMENIUL TEHNICII LEGISLATIVE PENALE
  • 1.1. Evoluţia tehnicii juridice ca domeniu al ştiinţei
  • 1.2. Interesul doctrinar faţă de tehnica legislativă penală
  • 1.3. Concluzii la capitolul 1
2. LEGEA PENALĂ CA OBIECT AL TEHNICII LEGISLATIVE PENALE: CALITATE, EFICIENŢĂ ŞI FACTORI DE CONFIGURARE
  • 2.1. Legea penală – obiect al tehnicii legislative penale
  • 2.2. Calitatea şi eficienţa legii penale: criterii şi particularităţi
  • 2.3. Politica penală a statului ca factor de configurare a legii penale
  • 2.4. Concluzii la capitolul 2

3. BAZELE METODOLOGICE ALE TEHNICII LEGISLATIVE PENALE
  • 3.1. Tehnica juridică şi tehnica legislativă: conţinut şi delimitare
  • 3.2. Tehnica legislativă penală în contextul general al tehnicii juridice
  • 3.3. Legiferarea penală: proces şi tehnică
  • 3.4. Concluzii la Capitolul 3

4. PROCEDEE ŞI METODOLOGII TEHNICO-LEGISLATIVE DE CREARE A CONŢINUTULUI ŞI STRUCTURII LEGII PENALE
  • 4.1. Construirea legii penale după modelul normei juridice penale
  • 4.2. Procedeele blanchetei, clasificării şi a semnelor estimative
  • 4.3. Construcţia juridico-penală şi metodologia construirii componenţei de infracţiune
  • 4.4. Metodologia construirii sancţiunii normei juridico-penale
  • 4.5. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI