Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Rolul mijloacelor materiale de probă în procesul penal


Autor: Bîcu Vasile
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.08 - Drept penal (cu specificarea: drept penal; criminologie; drept procesual penal; criminalistică; expertiză judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative)
Anul:2016
Conducător ştiinţific: Mihai Gheorghiţă
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
Instituţia: Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 10 septembrie 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 28 decembrie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.63 Mb / în română

Teza

CZU 343.146 (043.2)= 135.1

Adobe PDF document 1.40 Mb / în română
175 pagini

Adnotare

Structura tezei:Introducere, 4 capitole, concluzii şi recomandări, bibliografia din 184 de titluri, 160 de pagini al textului de bază. Rezultatele obţinute sunt publicate în 7 lucrări ştiinţifice. Cuvinte cheie: mijloc material de probă, corp delict, document, cercetarea la faţa locului, percheziţie, ridicare de obiecte şi înscrisuri, expertiză judiciară, prezentarea obiectelor spre identificare.

Domeniul de studiu şi obiectivele tezei. Această lucrare este axată pe una dintre cele mai importante probleme teoretico-practice privind implicarea mijloacelor materiale de probă în probatoriul penal. Scopul tezei este studierea complexă a mijloacelor materiale de probă şi reevaluarea capacităţilor de ordin normativ şi doctrinar, în vederea asigurării eficiente al administrării acestui mijloc de probă în procesul penal.

Pentru realizarea scopului enunţat au fost conturate următoarele obiective: fundamentarea doctrinară şi normativă a conceptului de probă, mijloc de probă, mijloace materiale de probă în procedura penală: noţiune, trăsăturile esenţiale, clasificare şi importanţă; stabilirea coraportului între noţiunile: mijloace materiale de probă, corpuri delicte, obiecte, documente şi înscrisuri; elucidarea procedeelor probatorii de descoperire, ridicare şi documentare a mijloacelor materiale de probă, cât şi a altor procedee de asimilare în plan probator al mijloacelor materiale de probă; evaluarea garanţiilor procesuale de respectare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în cazul administrării de probe materiale prin intermediul procedeelor probatorii care conţin elemente de constrângere; studierea practicii judiciare în materia administrării probelor materiale şi formularea recomandărilor în vederea statornicirii acesteia şi aplicării uniforme a normelor de procedură penală de către organele de urmărire penală şi instanţele de judecată; determinarea criteriilor de apreciere a mijloacelor materiale de probă; reevaluarea cadrului normativ (din Republica Moldova şi România) în materia mijloacelor materiale de probă şi identificarea oportunităţii în argumentarea şi formularea propunerilor de lege ferenda.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul respectiv constă în: formularea unei definiţii a mijloacelor materiale de probă şi revizuirea cadrului normativ privind regimul lor juridic şi a procedeelor de administrare a acestora în procesul penal. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Noutatea cercetării se clasează printre acele direcţii ştiinţifice a căror cercetare merită atenţie primordială, având în vedere importanţa teoretico-practică şi lipsa unor studii în doctrina autohtonă care ar examina la nivelul unei teze de doctor, subiectul abordat. Originalitatea constă în compararea şi „asamblarea” unor prevederi legale şi a unor cunoştinţe de specialitate din Republica Moldova şi România necesare prezentului studiu.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă. În baza cercetărilor realizate am constatat existenţa unor imprecizii, carenţe şi omisiuni de ordin normativ, cât şi lipsa unor lucrări consacrate în materia abordată. Această stare de lucruri în reglementarea mijloacelor materiale de probă, împiedică utilizarea eficientă a acestora în probatoriul penal procesul penal, fapt care ne-a justificat să argumentăm şi să înaintăm comunităţii ştiinţifice şi legislatorului, unele concluzii teoretice şi recomandări de lege ferenda.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Lucrarea poate fi de un real folos atât cadrelor didactice cât şi studenţilor, masteranzilor de la facultăţile de drept. Ea poate fi utilizată în practica ofiţerilor de urmărire penală, procurorilor, judecătorilor, judecătorilor de instrucţie, avocaţilor, avocaţilor stagiari. Rezultatele acestei investigaţii au importanţă şi pentru dezvoltarea în continuare a acestei teme în doctrina procesual-penală. Principalele realizări ale cercetării ştiinţifice şi-au găsit reflectare şi aprobare în cadrul a 7 lucrări ştiinţifice, inclusiv în materialele conferinţelor ştiinţifico-practice naţionale şi internationale.

Cuprins


I. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN DOMENIUL PROBATORIULUI PENAL ŞI AL MIJLOACELOR MATERIALE DE PROBĂ
  • 1.1 Reflectarea doctrinei privind mijloacele materiale de probă în procesul penal prin prisma publicaţiilor de specialitate din Republica Moldova şi România
  • 1.2 Studiu asupra doctrinei privind tema tezei, în lucrările ştiinţifice publicate în alte state
  • 1.4 Concluzii la capitolul I

II. BAZELE ŞTIINŢIFICE ŞI REGLEMENTAREA MIJLOACELOR MATERIALE DE PROBĂ ÎN PROCESUL PENAL

  • 2.1 Noţiunea de probă şi mijloc de probă în procesul penal
  • 2.2 Conceptul, importanţa şi clasificarea mijloacelor materiale de probă
  • 2.3 Documentele în calitate de mijloace materiale de probă
  • 2.4 Concluzii la capitolul II

III. PROCEDEE DE ADMINISTRARE A MIJLOACELOR MATERIALE DE PROBĂ

  • 3.1 Procedee probatorii de descoperire şi fixare a mijloacelor materiale de probă
  • 3.1.1 Cercetarea la faţa loculu
  • 3.1.2 Percheziţia
  • 3.1.3 Ridicarea de obiecte şi înscrisuri
  • 3.2 Alte procedee de valorificare în plan probator a mijloacelor materiale de probă
  • 3.2.1 Expertiza judiciară. Constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale
  • 3.2.2 Prezentarea obiectelor spre recunoaştere
  • 3.3 Concluzii la capitolul III

IV. CONSIDERAŢIUNI FINALE PRIVIND MIJLOACELE MATERIALE DE PROBĂ

  • 4.1 Păstrarea mijloacelor materiale de probă şi deciziile în privinţa lor
  • 4.2 Aprecierea mijloacelor materiale de probă
  • 4.3 Concluzii la capitolul IV

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI