Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Algele planctonice în monitoringul biologic al stării ecosistemelor fluviale şi lacustre


Autor: Tumanova Daria
Gradul:doctor în biologie
Specialitatea: 03.00.18 - Hidrobiologie, ihtiologie
Anul:2017
Conducător ştiinţific: Laurenţia Ungureanu
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Zoologie
Instituţia: Institutul de Zoologie

Statut

Teza a fost susţinută pe 23 decembrie 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 16 februarie 2017

Autoreferat

Adobe PDF document0.84 Mb / în română

Teza

CZU 574.583:502.5(204)(043.2)

Adobe PDF document 3.71 Mb / în română
150 pagini


Cuvinte Cheie

fitoplancton, diversitate, specii invazive, specii indicatoare, monitoring, troficitate, calitatea apei

Adnotare

Domeniul de studiu: 165.03 – Ihtiologie, Hidrobiologie.

Scopul lucrării: Elucidarea particularităţilor utilizării fitoplanctonului în sistemul monitoringului stării ecosistemelor acvatice din bazinul fl. Nistru şi r. Prut, stabilirea factorilor naturali şi antropici care determină modificarea statutului trofic şi calităţii apei.

Obiective: Relevarea diversităţii fitoplanctonului ecosistemelor acvatice situate în bazinul fluviului Nistru şi râului Prut; evaluarea parametrilor cantitativi ai fitoplanctonului, succesiunilor lor sezoniere şi multianuale şi evidenţierea factorilor naturali şi antropici care le influenţează; identificarea speciilor invazive (alogene şi autohtone) din componenţa fitoplanctonului; estimarea intensităţii proceselor de autoepurare şi poluare în ecosistemele acvatice; evaluarea statutului trofic şi calităţii apei ecosistemelor acvatice investigate conform parametrilor cantitativi şi producţionali ai fitoplanctonului.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute A fost revelată diversitatea taxonomică a fitoplanctonului ecosistemelor acvatice principale din bazinul fluviului Nistru şi râului Prut în perioada anilor 2010-2015. În premieră pentru Republica Moldova au fost identificate în componenţa fitoplanctonului speciile invazive (3 alohtone şi 3 autohtone), care participă la formarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice.Au fost elucidate particularităţile utilizării fitoplanctonului în sistemul monitoringului biologic al stării ecosistemelor acvatice. Prin utilizarea valorilor parametrilor cantitativi, producţiei primare a fitoplanctonului şi destrucţiei substanţelor organice a fost evaluat statutul trofic şi estimată intensitatea proceselor de autoepurare şi poluare secundară în ecosistemele acvatice din bazinul fluviului Nistru şi râului Prut. A fost completată banca de date şi sistemul de monitorizare al fitoplanctonului principalelor ecosisteme acvatice din bazinul fluviului Nistru şi râului Prut cu datele primare acumulate în perioada anilor 2010-2015.

Problema ştiinţifică soluţionată constă în relevareadiversității, structurii cantitative și funcționării fitoplanctonului ecosistemelor acvatice din Republica Moldova, care a facilitat elucidarea particularităţilor utilizării algelor planctonice în sistemul monitoringului biologic al stării ecosistemelor fluviale și lacustre și a permis evaluarea statutului trofic și calității apei în baza valenței saprobice a speciilor indicatoare, parametrilor cantitativi și funcționali ai fitoplanctonului.

Semnificaţia teoretică rezidă în completarea cunoştinţelor privind diversitatea comunităţilor de alge planctonice, evidenţierea aspectelor privind reacţia fitoplanctonului la modificările parametrilor regimului hidrologic şi hidrochimic al apei, elucidarea particularităţilor utilizării fitoplanctonului în sistemul monitoringului stării ecosistemelor acvatice; stabilirea succesiunilor sezoniere şi multianuale ale fitoplanctonului şi a factorilor care le influenţează; descrierea complexelor speciilor indicatoare de alge în aspect spaţial şi sezonier; estimarea intensităţii proceselor de autoepurare şi poluare prin utilizarea valorilor producţiei primare a fitoplanctonului şi destrucţiei substanţelor organice în ecosistemele acvatice de diferit tip.

Valoarea aplicativă a lucrării a rezultatelor obţinute este confirmată de utilizarea datelor privind biomasa fitoplanctonului la aprecierea categoriei de troficitate a ecosistemelor acvatice, a celor privind valoarea indicelui saprobic, calculat în baza fitoplanctonului şi a datelor privind raportul dintre producţia fitoplanctonului şi destrucţia materiei organice (A/R) – la aprecierea clasei de calitate a apelor, conform actelor normative în vigoare ale Republicii Moldova. Rezultatele obţinute sunt parte copmponentă a rapoartelor laboratorului de Hidrobiologie şi Ecotoxicologie al Institutului de Zoologie al AŞM pe proiectele naţionale şi internaţionale.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: Rezultatele privind particularităţile utilizării fitoplanctonului în sistemul monitoringului stării ecosistemelor acvatice au fost utilizate la elaborarea Regulamentului privind cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă (2013) şi a recomandărilor de remediere a ecosistemelor acvatice din bazinul fluviului Nistru şi râului șu sunt parte conmponrente la 2 înrumare metodologice pentru investigarea ecosistemelor acvatice

Cuprins


INTRODUCERE

1. UTILIZAREA ALGELOR PLANCTONICE ÎN MONITORINGUL BIOLOGIC AL STĂRII ECOSITEMELOR ACVATICE

  • 1.1. Rolul algelor planctonice în evaluarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice
  • 1.2. Impactul factorilor de mediu asupra stării funcţionale a fitoplanctonului
  • 1.3. Speciile invazive din componenţa fitoplanctonului şi impactul lor asupra ecosistemelor acvatice
  • 1.4. Cercetări anterioare ale fitoplanctonului ecosistemnelor acvatice din Republica Moldova
  • 1.5. Conclizii la capitol 1.

2. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE

  • 2.1. Materiale şi metode de cercetare
  • 2.2. Caracteristica fizico-geografică, hidrologică, hidrochimică, hidrobiologică şi condiţiile de existenţă a fitoplanctonului în bazinul fluviului Nistru şi al râului Prut
  • 2.3. Concluzii la capitol 2.

3. DIVERSITATEA FITOPLANCTONULUI ȘI GRADUL DE TROFICITATE A ECOSISTEMELOR ACVATICE DIN BAZINUL FLUVIULUI NISTRU ŞI AL RÂULUI PRUT

  • 3.1. Diversitatea speciilor de alge planctonice în contextul stării ecologice a ecosistemelor acvatice
  • 3.2. Specii invasive alogene şi autohtone din componenţa fitoplanctonului
  • 3.3. Fitoplanctonul ca indicator al gradului de eutrofizare a ecosistemelor acvatice din bazinul fluviului Nistru şi al râului Prut
  • 3.4. Concluzii la capitol 3.

4. ALGELE PLANCTONICE INDICATORI AI CALITĂŢII APEI ECOSISTEMELOR ACVATICE DIN BAZINUL FLUVIULUI NISTRU ŞI AL RÂULUI PRUT

  • 4.1. Algele planctonice indicatori ai calităţii apei ecosistemelor fluviale (fluviul Nistru, râul Prut)
  • 4.2. Algele planctonice indicatori ai calităţii apei ecosistemelor lacustre (lacul de acumulare Dubăsari, lacul de acumulare Cuciurgan)
  • 4.3. Concluzii la capitol 4.