|
StatutTeza a fost susţinută pe 29 ianuarie 2016 în CSSşi aprobată de CNAA pe 21 aprilie 2016 Autoreferat![]() TezaCZU 343.98 (043.3)
|
Structura lucrării. Teza cuprinde: introducere, 3 capitole, concluzii şi recomandări, 150 pagini text de bază, bibliografie ce conţine 283 titluri, 17 tabele, 1 figură, 12 anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate în 14 lucrări ştiinţifice.
Domeniul de studiu. Lucrarea ţine de ramura criminalisticii şi expertizei judiciare.
Scopul lucrării. În baza analizei doctrinei microobiectologiei criminalistice, a practicii autohtone de procesare a microurmelor, microparticulelor, microcantităţilor de substanţă să se concretizeze cadrul conceptual al acestui domeniu, ceea ce ar permite elaborarea unor recomandări de perfecţionare a legislaţiei procesual-penale în acest sens, propuneri de algoritmizare a procesului de recoltare şi de anexare la dosar a microobiectelor, de dezvoltare a sistemului de evidenţe criminalistice în vederea eficientizării procesului de investigare al infracţiunilor.
Obiective: a аnаlizа situaţia contemporană în domeniul cercetării criminalistice a microobiectelor ca tip deosebit de probe mаtеriаlе, care au legătură cu evenimentul infracţiunii; a studia procesul istoric de apariţie şi dezvoltare a teoriei cercetării tehnico-criminalistice a microobiectelor în ştiinţa criminalistică; a determina noţiunea şi esenţa microobiectelor în aparatul conceptual şi sistemul clasificator al lor în cadrul microobiectologiei judiciare; a evidenţia posibilităţile mijloacelor şi metodelor tehnico-criminalistice moderne de depistare, ridicare şi cercetare a microobiectelor în procesul descoperirii şi cercetării infracțiunilor; a аnаlizа eficacitatea asistenţei tehnico-criminalistice a lucrului cu microobiectele la faţa locului în procesul descoperirii şi cercetării infracţiunilor; a aprecia particularităţile metodice de depistare şi cercetare a microobiectelor la faţa locului şi folosirea rezultatelor lor în calitate de probe la dosarul penal; a studia rolul cercetării microobiectelor în formarea bazei probatorice, a caracteristicii criminalistice a infracţiunilor ca bază informaţională pentru crearea metodicilor de cercetare; a identifica problemele de reglementare juridică privind recoltarea microobiectelor din câmpul infracţional şi de anexare a acestora la mаtеriаlеle dosarului penal în calitate de probe; a studia practica aprecierii rezultatelor expertizei microobiectelor de către organul de urmărire penală și instanța de judecată.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Caracterul novator al rezultatelor obţinute este determinat de faptul că prezenta teză este una din primele cercetări pe această temă, efectuate în spaţiul ţării noastre, care a permis concretizarea şi dezvoltarea cadrului conceptual al microobiectologiei autohtone, elaborarea unor recomandări de perfecţionare a legislaţiei procesual-penale şi valorificare practică a microobiectelor în vederea eficientizării procesului de investigare al infracţiunilor. Originalitatea lucrării constă în argumentarea necesităţii iniţierii şi administrării unui nou gen de evidenţe criminalistice centralizate.
Problema ştiinţifică soluţionată rezidă în concretizarea cadrului conceptual al microobiectologiei criminalistice autohtone, având ca efect optimizarea, în baza unei legislaţii procesual-penale înbunătăţite, a activităţilor algoritmizate de descoperire, fixare, ridicare de la locul faptei, precum şi de expertizare ulterioară a microobiectelor, în vederea eficientizării procesului de investigare al infracţiunilor.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă constă în analiza şi aprecierea practicii de valorificare a microobiectelor în urmărirea penală, a doctrinei micrologiei şi a legislaţiei procesual-penale în vigoare, elaborarea propunerilor de îmbunătăţire a acestor aspecte.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice: în procesul educaţional al facultăţilor de drept prin note de curs, seminarii, precum şi ca ghid practic în activitatea specialiştilor şi experţilor-criminalişti.
În examinare [3] :
Arhiva tezelor: