Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2017 / mai /

Actul de sesizare în dreptul procesual penal


Autor: BĂETU Alina Ludmila
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.08 - Drept penal (cu specificarea: drept penal; criminologie; drept procesual penal; criminalistică; expertiză judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative)
Anul:2017
Conducător ştiinţific: Valeriu Cuşnir
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice
Instituţia: Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice

Statut

Teza a fost susţinută pe 6 mai 2017 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 31 mai 2017

Autoreferat

Adobe PDF document0.60 Mb / în română

Teza

CZU 343.123 (043.2)

Adobe PDF document 1.86 Mb / în română
235 pagini


Cuvinte Cheie

act de sesizare, plângere, organ de urmărire penală, procuror, instanța de judecată, rechizitoriu, sesizare, infracțiune, acord de recunoaștere a vinovăției, încheiere, inculpat, făptuitor

Adnotare

Structura tezei: introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie alcătuită din 272 titluri, 220 pagini text de bază. Rezultatele obţinute sunt publicate în 6 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu. Prezenta teză este dedicată cercetării ştiinţifice din perspectiva dreptului procesual penal a unei instituții importante care reprezintă punctul de plecare al învestirii organului abilitat cu începerea urmăririi penale sau cu o acțiune pe fond prin rechizitoriu, sau încheierea de începere a judecății, ori cu un acord de recunoaștere a vinovăției.

Scopul şi obiectivele cercetării. Scopul prezentei lucrări constă în efectuarea, pe baza cercetărilor teoretice şi a materialelor empirice, a unei investigaţii ample privind actul de sesizare în dreptul procesual penal și modalităților de realizare a acestuia, urmărindu-se ca finalitate de a contribui la aplicarea corectă și uniformă a legii, dar și la perfecționarea cadrului de reglementare în materie, prin propuneri de lege ferenda. Obiective: studierea evoluţiei sediului normativ a actelor de sesizare, sub diferite tipologii; analiza comparată a legislaţiilor procesual penale ale altor state existente în materia modalităților de sesizare; examinarea fiecărui act de sesizare în parte, prin prisma teoriei și jurisprudenţei naționale și CtEDO; elucidarea oricăror elemente care ar putea crea controverse; formularea recomandărilor ştiinţifice pentru îmbunătăţirea legislaţiei procesual penale şi a practicii judiciare pe segmentul problematicii investigate.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute derivă din abordarea instituției actului de sesizare - piatra de început a procesului penal, limita iniţială a cauzei penale, modalitate de sesizare a organului de urmărire penală și instanței judecătorești, or teza reflectă o cercetare științifică complexă, dar și de pionerat, realizată prin prisma legislației României, Republicii Moldova, altor state și jurisprudenței pertinente, relevând corelaționarea actului de sesizare cu principiile ce guvernează procesul penal, dar și dreptul penal, urmărindu-se perfecţionarea şi eficientizarea normativului procesual-penal de reacționare a statului la săvârșirea oricăror infracțiuni întru restabilirea ordinii de drept și tragerea la răspundere a făptuitorilor.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în abordarea doctrinară şi normativă a actului de sesizare în dreptul procesual penal, analiza şi evaluarea normelor procedurale privind sesizarea organului de urmărire penală şi instanţei de judecată, urmărind ca efect contribuţia la aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei procesual penale, dar şi la perfecţionarea reglementărilor în acest domeniu.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă. Semnificaţia teoretică a prezentului studiu rezidă din investigarea detaliată a tuturor condițiilor și elementelor care alcătuiesc un act de sesizare iar, rezultatele obţinute în cadrul acesteia vor contribui la îmbunătăţirea bazelor teoretice ale dreptului procesual penal, inclusiv la înlăturarea unor lacune de abordare a problematicii acestei instutuții, motiv pentru care au fost elaborate propuneri de lege ferenda de perfecţionare a cadrului normativ existent în domeniu. Valoarea aplicativă a tezei constă în faptul că tezele și concluziile formulate pot fi utilizate în cadrul unor alte cercetări ştiinţifice, pot fi utile în activitatea practică a organelor judiciare, precum şi în procesul de instruire în cadrul facultăților de drept ale instituţiilor de învăţământ superior.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele studiului pot fi utilizate în activitatea teoretică și practică a studenților, masteranzilor din instituțiile de învățământ superior cu profil juridc din România și Republica Moldova, dar și a organelor de drept, la soluţionarea cauzelor penale.

Cuprins


1. ACTUL DE SESIZARE ÎN DOCTRINA ȘI LEGISLAȚIA DE DREPT PROCESUAL PENAL
  • 1.1. Actul de sesizare în doctrina și legislația procesual penală a României și Republicii Moldova
  • 1.2. Actul de sesizare în doctrina și legislația procesual penală a altor state
  • 1.3. Concluzii la capitolul 1
2. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRINVIND ACTUL DE SESIZARE ÎN PROCESUL PENAL
  • 2.1. Noțiunea sesizării în dreptul procesual penal
  • 2.2. Tipologia actelor de sesizare
  • 2.3. Corelația actului de sesizare cu principiile procesului penal
  • 2.4. Concluzii la capitolul 2

3. MODURI DE SESIZARE A ORGANELOR DE URMARIRE PENALĂ
  • 3.1. Plângerea
  • 3.2. Denunțul
  • 3.3. Sesizarea din oficiu
  • 3.4. Actele încheiate de unele organe de constatare
  • 3.5. Plângerea prealabilă
  • 3.6. Alte moduri speciale de sesizare
  • 3.7. Concluzii la capitolul 3

4. MODURI DE SESIZARE A INSTANȚEI DE JUDECATĂ
  • 4.1. Rechizitoriul
  • 4.2. Încheierea de începere a judecății
  • 4.3. Acordul de recunoaștere a vinovăției
  • 4.4. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI