|
StatutTeza a fost susţinută pe 19 mai 2017 în CSSşi aprobată de CNAA pe 31 mai 2017 Autoreferat– 1.83 Mb / în românăTezaCZU 37.016.046:[811.135.1+821.135.1.09](043.3)
16.00 Mb /
în română |
Domeniul de studiu: didactica limbii şi literaturii române.
Structura tezei: introducere, cinci capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 322 de titluri, 38 de anexe, 271 de pagini text de bază, 19 figuri, 23 de tabele, numărul de publicaţii la tema tezei – 54 de lucrări ştiinţifice.
Scopul cercetării: Fundamentarea metodologiei protextului în baza conceptualizării retellizării, ca principiu, criteriu, sistem de referinţă în descoperirea/descrierea/modelarea valorică a informaţiei textului.
Obiectivele tezei: abordarea teoretică a conceptelor retellizare şi protext; investigarea relaționării în aspect filozofic, socioeconomic, informaţional, logic, psihologic, pedagogic; examinarea aspectelor multidimensionale ale textului; fundamentarea teoretico-metodologică a retellizării; sintetizarea ansamblului de reguli ale lucrului la text; analiza entităţilor care consemnează valoarea metodologică a fenomenului de retellizare; cercetarea valorilor învăţării constructiviste şi consemnarea criteriilor de elaborare a metodologiei protextului; elaborarea Modelului conceptualizării retellizării în metodologia protextului; elaborarea Metodologiei protextului la nivelul elevilor de liceu şi ilustrarea valorilor ei competențiale și atitudinale în procesul de educaţie lingvistică şi literară a elevilor; demonstrarea valorii metodologiei protextului în formarea personalităţii elevului; studierea evoluţiei retellizării din prespectiva învăţării şcolare.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică rezidă în faptul că cercetarea are ca rezultat valorificarea lingvisticii textului ca fenomen din hermeneutica relaţiei şi analiza mecanismelor pedagogice de structurare a reţelei textului într-un act unitar de înţelegere şi internalizare.
Rezultatele ştiinţifice noi: completarea cu noțiuni noi a științei pedagogice; abordarea retellizării din perspectivă pedagogică și conceptualizarea principiului retellizării, care este o normă reglatoare şi care facilitează înţelegerea textului; conceptualizarea și definirea protextului ca o poziţionare a elevului în favoarea textului; conceptualizarea septimetrică a retellizării; formularea unor reguli noi privind lucrul la text şi interpretarea textuală; elaborarea Modelului conceptualizării retellizării în metodologia protextului în baza a trei dimensiuni: dimensiunea conceptuală a retellizării, dimensiunea conceptuală a textului şi dimensiunea conceptuală a învăţării constructiviste; structurarea Metodologiei protextului la nivelul elevilor de liceu, care reprezintă un instrument operaţional de explorare a textului şi care conduce la principala finalitate a lucrului la text – înţelegerea şi internalizarea textului; formularea tezei și a tabelului poziționării protextuale a elevului ca fenomen educațional; promovarea formulei IEÎ (interpretare-explicație-înțelegere) și completarea tehnicilor de lucru pentru înțelegerea textului; argumentarea ştiinţifică a taxonomiei înţelegerii: înţelegerea semantizantă, cognitivă sau comprehensivă şi înţelegerea fenomenologică (de sens); ilustrarea perspectivelor formulei-cadru a retellizării: rețeaua textului ca element al interpretării; interpretarea ca înțelegere a unei situații (din realitate); înțelegerea ca bază în alegerea unui curs de acțiune; abordarea multiplă a textului: (a) textul pentru text (în cadrul disciplinei școlare); (b) textul pentru alte texte (practica limbii); (c) textul pentru alte discipline școlare (educația); (d) textul pentru viață (personalitatea elevului).
Noua direcţie de cercetare: Retellizarea în învăţarea şcolară (cu următoarele funcţii: de principiu didactic, metodologie didactică și factor de eficientizare a învăţării).
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării constau în conceptualizarea fenomenului pedagogic al retellizării din perspectiva didacticii textului prin abordarea interpretativă a unui ansamblu de teorii şi de idei care au demonstrat necesitatea valorificării retellizării în procesul educaţional ca factor de activizare a învăţării. Instrumentarea teoretică s-a axat pe definirea noilor noţiuni, a noului principiu al retellizării în metodologia protextului, pe stabilirea posibilităţii de extindere a acestui principiu în cadrul mai larg al învăţării.
Aplicarea instrumentarului metodologicelaborat în procesul educaţional a demonstrat avantaje concludente în lucrul la text, cu efecte vizibile în dezvoltarea personalităţii elevului.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice s-a realizat în baza unui eşantion de 1049 de subiecţi: elevi, masteranzi, cadre didactice din instituţiile de învăţămînt preuniversitar ale Republicii Moldova.
1. ABORDAREA RETELLIZĂRII ŞI A TEXTULUI ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI MODERNE
2. TEXTUL ŞI PROTEXTUL CA BAZĂ A ÎNVĂŢĂRII
3. RECONFIGURĂRI METODOLOGICE ÎN DIDACTICA TEXTULUI DIN PERSPECTIVA RETELLIZĂRII
4. CONCEPTUALIZAREA RETELLIZĂRII ÎN METODOLOGIA PROTEXTULUI
5. VALORILE EDUCAŢIONALE ALE METODOLOGIEI PROTEXTULUI ÎN DIMENSIUNE EXPERIMENTALĂ
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: