Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


03.00.12 – Fiziologie vegetală


Aprobat
Hotărârea Prezidiului CSA a RM
din 14 octombrie 2004

Paşaportul specialităţii:

Domeniul ştiinţific în care se conferă gradul ştiinţific
Biologie

Formula specialităţii
Fiziologia plantelor reprezintă ştiinţa care studiază procesele şi fenomenele vitale, pătrunzând în esenţa acestor procese şi descifrează mecanismele lor în dependenţă de condiţiile mediului extern.


Realizările în cauză contribuie atât în explicarea funcţiilor, cât şi în cercetarea sistemelor de reglare şi autoreglare a proceselor fiziologice. La baza acestor investigaţii stau modificările şi transformările fiziologice şi biochimice adaptive – schimbarea tipurilor de molecule, calitatea, cantitatea şi structura lor, formarea structurilor şi ultrastructurilor celulare; mecanismele fiziologice de realizare a programelor genice în ontogeneză; reglarea şi integrarea proceselor fiziologice; organizarea fizico-chimică şi moleculară, integrarea şi autoreglarea sistemelor funcţionale la plante.

Fiind o ştiinţă experimentală, succesul fiziologiei plantelor este legat indispensabil de capacitatea de a experimenta, bazată pe cunoştinţele moderne, utilizând o tehnică avansată de laborator, precum şi de sinteza datelor înregistrate.

Importanţa fiziologie plantelor pentru societatea umană este determinată de faptul că ea contribuie la soluţionarea unor sarcini de actualitate cu care se confruntă agricultura, biochimia, ecologia, medicina, agricultura, industria alimentară, farmaceutica chimică etc.

Direcţiile de cercetare


Specialităţi adiacente:


Specialităţi complementare:

Delimitările de specialităţile adiacente
Soluţionarea obiectivelor trasate în investigaţiile ştiinţifice la specialitatea 03.00.12 necesită utilizarea metodelor specifice a unor discipline adiacente: chimia organică; chimia compuşilor macromoleculari; chimia bioorganică, chimia substanţelor naturale şi fiziologic active; embriologie, histologie şi citologie; bioinformatica; ecologia; protecţia biodiversităţilor; biologia dezvoltării; resurse vegetale; agrochimie; ameliorarea şi producerea seminţelor; chimia farmaceutică şi farmacognozia, precum şi celor complementare biofizica; biologia moleculară; microbiologia;biochimia; genetica; biotehnologia; genetica moleculară; fiziologia, biochimia şi biotehnologia animalelor. Totuşi pentru fiziologia plantelor nu sunt atât importante metodele disciplinelor enumerate, cât eficienţa utilizării lor, caracteristica manifestărilor fiziologice ale dereglărilor metabolice în paralel cu utilizarea metodelor disciplinelor menţionate.

Studiul proceselor şi transformărilor în care sunt incluşi compuşii organici, de asemenea obţinerea diferitor compuşi organici se referă la specialitatea „Chimia organică”.

Tratarea metodelor de sinteză, a structurii, proprietăţilor chimice şi fizice legate de natura şi provienenţa compuşilor moleculari, studierea particularităţilor şi a posibilităţilor de implementare a polimerilor în diverse domenii, ţin de specialitatea „Chimia compuşilor macromoleculari”.

Problemele studiului din punct de vedere chimic al compuşilor naturali şi fiziologic activi sunt discutate în cadrul specialităţii „Chimia bioorganică, chimia substanţelor naturale şi fiziologic active”.

Cercetarea mecanismelor proceselor chimice ce au loc în ontogeneză, la nivelul embrionului, ţesutului şi celulelor diferenţiate sunt studiate de specialităţile „Biologia dezvoltării” şi „Embriologie, histologie şi citologie”. Modelarea mecanismelor chimice ce au loc la nivelul organismelor vii se referă la specialitatea „Bioinformatica”.

Un interes deosebit în cadrul problemelor biologiei prezintă: studiul interrelaţiilor dintre organisme în mediu, poluarea mediului ambiant, protecţia genofondului natural etc. Aceste probleme analizate multilateral sunt atribuite specialităţilor „Ecologia”, „Protecţia biodiversităţii” şi „Resursele vegetale”.

Specialitatea „Agrochimie” se preocupă de studiul majorării recoltei agricole, atât prin combaterea chimică a dăunătorilor, cât şi prin administrarea îngrăşămintelor minerale sau organice. Studiul aspectelor biochimice, fiziologice şi genetice a fenomenului de heterozis se referă la „Ameliorarea şi producerea seminţelor”.

În cadrul specialităţii „Chimia farmaceutică şi farmacognozia” sunt incluse problemele ce ţin de chimia substanţelor medicamentoase, de compoziţia chimică a plantelor medicinale şi obţinerea substanţelor de origine organică din plante, de asemenea şi studiul principiilor active.

Autorii:

Date despre autorii paşaportului specialităţii ştiinţifice, a programei examenului de doctorat şi date despre recenzenţi

Autorii:
  1. Maria Duca, doctor habilitat în ştiinţe biologice, profesor universitar, şeful catedrei Biologie Vegetală, USM
  2. Angela Port, doctor în ştiinţe biologice, lector superior, catedra Biologie Vegetală, USM
  3. Aliona Glijin, doctor în ştiinţe biologice, lector superior, catedra Biologie Vegetală, USM, Secretar Ştiinţific al Seminarului de Profil şi al Consiliului Ştiinţific Specializat la specialitatea 03.00.04 – Biochimie.

Recenzent:

  1. Semion Toma, doctor habilitat, profesor universitar, academician, directorul Institutului de Fiziologie a Plantelor, AŞRM.