Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2016 / mai /

Reprezentarea socială a muncii la cadrele didactice din învățământul primar


Autor: Popescu Maria
Gradul:doctor în psihologie
Specialitatea: 19.00.07 - Psihologie pedagogică, psihologia dezvoltării, psihologia personalităţii
Anul:2016
Conducător ştiinţific: Ion Negura
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău
Instituţia: Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău

Statut

Teza a fost susţinută pe 20 mai 2016 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 5 iulie 2016

Autoreferat

Adobe PDF document0.81 Mb / în română

Teza

CZU 37.015.3 (043.3)

Adobe PDF document 3.58 Mb / în română
274 pagini


Cuvinte Cheie

reprezentare socială, elemente centrale, elemente periferice, zona mută a reprezentării, ancorare, obiectificare, obiecte de reprezentare, cadru didactic din învățământul primar, satisfacție în muncă, stare subiectivă de bine, persistență motivațională

Adnotare

Structura tezei. Lucrarea cuprinde adnotările, lista abrevierilor, introducere‚ trei capitole‚ concluzii generale și recomandări‚ lista bibliografică din 215 de titluri, glosar, 155 pagini text de bază, 19 tabele, 94 figuri, 10 anexe. Rezultatele cercetării au fost publicate în 17 lucrări științifice.

Domeniu de studiu: psihologia cadrului didactic.

Scopul cercetării constă în relevarea conținutului și structurii reprezentării sociale a muncii la cadrele didactice din învăţământul primar şi a factorilor ce le determină, a relaţiei ei cu starea subiectivă de bine, satisfacţia în muncă, persistenţa motivaţională şi a condiţiilor psihologice de schimbare a acestei reprezentări.

Obiectivele cercetării: analiza literaturii de specialitate în domeniul reprezentărilor sociale în vederea delimitării aspectelor teoretice relevante pentru elaborarea şi desfăşurarea studiului experimental privind RS a muncii la cadrele didactice din învăţământul primar; determinarea conţinutului RS a muncii învăţătorului şi a modului în care este structurat acest conţinut la cadrele didactice din învăţământul primar în funcţie de nivelul lor de formare / profesionalizare, de tipul şi locul de amplasare a instituţiilor şcolare în care ele activează; evidenţierea elementelor din RS a muncii învăţătorului la cadrele didactice în exerciţiu din învăţământul primar cu referire la a) SSB, b) SM şi c) PM; stabilirea condiţiilor care vor face posibile schimbări în RS a muncii la cadrele didactice, astfel încât ea să favorizeze apariţia şi consolidarea stării de bine, satisfacţiei în muncă şi persistenţei motivaţionale; elaborarea unui program de intervenţie psihosocială şi a unui set de activităţi de creştere a SSB, SM şi PM, care să permită schimbarea anumitor elemente reprezentaţonale din sistemul periferic, care, în timp, vor atrage după sine şi modificarea unor elemente din nucleul central şi, în sfârşit, determinarea eficienţei programului de intervenţie psihosocială şi propunerea unor recomandări privind strategiile de schimbare în bine a unor elemente din RS a muncii învăţătorului.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute rezidă în faptul că pentru prima dată în Republica Moldova au fost determinate conţinutul şi structura reprezentării sociale a muncii la cadrele didactice din învăţământul primar şi a factorilor ce le influenţează. În plus, au fost identificate elementele ei constituente care ar putea fi integrate într-un program de intervenţie psihosocială în vederea producerii de schimbări în reprezentarea socială astfel ca ea să favorizeze îmbunătăţirea calităţii muncii învăţătorului şi a stării lui psihomorale.

Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în identificarea conţinutului şi structurii representării sociale a muncii la cadrele didactice din învăţământul primar şi a factorilor ce le determină, fapt ce a permis, prin program special de intervenţie psihosocială, stabilirea condiţiilor de a produce schimbări în reprezentarea socială a muncii, având drept efect creşterea nivelului stării subiective de bine, a satisfacţiei în muncă şi perseverenţei motivaţionale la cadrele didactice.

Semnificaţia teoretică a lucrării vizează relevarea conţinutului şi structurii reprezentării sociale a muncii la cadrele didactice şi stabilirea modului în care anumite elemente cu referinţă la starea subiectivă de bine, satisfacţia în muncă şi persistenţa motivaţională pot fi schimbate în sensul dezirabil.

Valoarea aplicativă a lucrării. Dat fiind faptul că reprezentarea socială este un diriguitor esenţial al acţiunilor, conduitelor şi practicilor sociale, implicit al celor profesionale, valoarea aplicativă a studiului constă în elaborarea, implementarea şi validarea unui program de intervenţie psihosocială vizând schimbări în RS a muncii la cadrele didactice din învăţământul primar în vederea creşterii stării lor de bine, a satisfacţiei în muncă şi a perseverenţei motivaţionale, care poate fi utilizat, în procesul formării iniţiale şi continue, cu efect benefic asupra calităţii muncii şi a vieţii lor.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele cercetării au fost incluse în conţinutul disciplinelor academice elaborate şi predate de autor şi utilizate în lucrul cu studenţii, au fost implementate în cadrul procesului de formare iniţială şi continuă a învăţătorilor, în conţinutul şi metodologia cursului Psihologie educaţională pentru facultatea de Limbi şi Literaturi Străine şi facultatea de Știinţe Exacte şi Tehnologii Informaţionale ale Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă” din municipiul Chişinău.

Cuprins


1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND REPREZENTAREA SOCIALĂ A MUNCII LA CADRELE DIDACTICE
  • 1.1. Apariţia şi evoluţia teoriei reprezentărilor sociale
  • 1.2. Ancorarea şi obiectificarea ca procese de formare a reprezentărilor sociale
  • 1.3. Relaţia dintre reprezentări sociale, practici şi context
  • 1.4. Problema transformării reprezentărilor sociale
  • 1.5. Reprezentarea socială şi raportul ei cu obiectul social
  • 1.5.1. Studii ştiinţifice privind reprezentarea socială a muncii la diverse categorii profesionale
  • 1.5.2. Munca învăţătorului ca obiect al reprezentării sociale
  • 1.5.3. Elemente constitutive în construcţia unei reprezentări sociale a muncii la cadrele didactice cu referire la satisfacţia în muncă, starea subiectivă de bine şi persistenţa motivaţională
  • 1.6. Concluzii la capitolul 1

2. STUDIUL REPREZENTĂRII SOCIALE A MUNCIILA CADRELE DIDACTICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI LA STUDENŢII PEDAGOGI
  • 2.1. Definirea obiectului de reprezentare studiat
  • 2.2. Metodologia cercetării
  • 2.3. Prezentarea datelor experimentale
  • 2.3.1.Conţinutul reprezentării sociale a muncii învăţătorului la cadrele didactice din ciclul primar şi la studenţii pedagogi: frecvenţa elementelor
  • 2.3.2. Structura reprezentării sociale a muncii învăţătorului la cadrele didactice din ciclul primar şi studenţii pedagogi: elemente centrale şi periferice
  • 2.3.3. Zona mută din reprezentarea socială a muncii la cadrele didactice din ciclul primar şi la studenţii pedagogi
  • 2.3.4. Analiza datelor privind starea de bine, satisfacţia în muncă şi persistenţa motivaţională la cadrele didactice din învăţământul primar
  • 2.4. Discutarea şi interpretarea rezultatelor cercetării
  • 2.5. Concluzii la capitolul 2

3. INTERVENŢII PSIHOSOCIALE ÎN VEDEREA MODIFICĂRII REPREZENTĂRII SOCIALE A MUNCII LA CADRELE DIDACTICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
  • 3.1. Problema şi ipoteza de cercetare privind posibilitatea modificării reprezentării sociale a muncii la cadrele didactice din învăţământul primar
  • 3.2. Metodologia studiului experimental privind modificarea reprezentării sociale a muncii la cadrele didactice din învăţământul primar
  • 3.2.1. Descrierea eşantionului de cercetare
  • 3.2.2. Caracterizarea generală a programului de intervenţie psihosocială
  • 3.2.3. Descrierea metodelor şi strategiilor de intervenţie psihosocială aplicate
  • 3.2.4. Proceduri experimentale în cadrul programului de intervenţie
  • 3.3. Prezentarea datelor experimentale privind modificări în RS a muncii la cadrele didactice din învăţământul primar prin intermediul programului de intervenţie psihosocială
  • 3.3.1. Analiza datelor privind structura reprezentării sociale a muncii la cadrele didactice din învăţământul primar: elemente centrale şi periferice
  • 3.3.2. Analiza datelor privind zona mută din reprezentarea socială a muncii la cadrele didactice din învăţământul primar
  • 3.3.3. Analiza datelor privind starea subiectivă de bine, satisfacţia muncii şi persistenţa motivaţională la cadrele didactice din învăţământul primar
  • 3.4. Evaluarea eficienţei programului de intervenţie psihosocială
  • 3.5. Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI