Continuitatea în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani / martie / 2006 / Teze / CNAA

CNAA / Teze / 2006 / martie /

Continuitatea în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani

Autor:	Valentina Pascari
Gradul:	doctor în pedagogie
Specialitatea:	13.00.01 - Pedagogie generală
Anul:	2006
Conducător ştiinţific:	Stela Cemortan doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 31 martie 2006 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 29 iunie 2006

Autoreferat

– 0.41 Mb / în română

Teza

CZU 37.013(043.2)

0.90 Mb / în română
130 pagini

Cuvinte Cheie

continuitate, competenţe, învăţare, activitate de învăţare, competenţe de învăţare, planificarea etapelor activităţii, factori ai continuităţii, controlul, autocontrolul, particularităţi de vîrstă, maturizare şcolară, etape de dezvoltare, procedee operaţionale, acţiuni participativ-active, transfer de competenţe, învăţămînt primar incipient

Adnotare

În teză sînt tratate problemele continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani într-o dimensiune conceptuală modernă, prin relevarea aspectelor psihopedagocice, filozofice, metodologice, educaţionale şi de orientare spre relevarea resurselor de inovaţie pedagogică.

Sînt abordate un şir de noţiuni din domeniul continuităţii în vederea elaborării reperelor conceptuale ale modelizării cadrului de referinţă. O atenţie aparte se acordă fenomenelor care reflectă specificul activităţii de învăţare la această etapă de vîrstă şi a procesului de formare a competenţelor de învăţare într-o abordare dimensionată, esenţialmente, pe competenţele generale ale înţelegerii, planificării, controlului sarcinilor şi etapelor de învăţare.

Elaborarea şi aplicarea Modelului pedagogic al continuităţii (în formarea competenţelor de învăţăre la copiii de 6-8 ani) la nivelul educaţiei preşcolare şi la debutul învăţămîntului şcolar a permis ilustrarea posibilităţilor şi direcţiilor de formare a competenţelor de învăţare ale copiilor, diversitatea acestora fiind sintetizată în baza sistemului de obiective ale continuităţii şi a tipologiei competenţelor formate. S-a urmărit, de asemenea, distribuţia spaţială a aspectelor de formare în etape, faze, reluări, evaluări etc., factorul individualizării avînd o intervenţie activă în acest sens.

Utilizarea unui material educaţional concludent a permis aplicarea cu efect a Modelului pedagogic al continuităţii, iar interpretările de ordin pragmatic, în baza funcţionării unui şir întreg de elemente ale continuităţii, au permis atingerea rezultatelor proiectate.

Constatările formulate sînt de un interes aparte la nivel experienţial, deoarece vizează fenomenul continuităţii ca formă de organizare a activităţii educaţionale la nivelul formării competenţelor de învăţare şi se înscriu în sfera unor preocupări actuale ale învăţămîntului în general şi ale educaţiei preşcolare, în special.

Cuprins

CAPITOLUL I. Repere teoretice privind fenomenul continuităţii în educaţia preşcolară şi învăţămîntul primar

1.1. Continuitatea: delimitări conceptuale
1.2. Reflecţii epistemologice cu privire la continuitate în activitatea instituţiei preşcolare şi şcoala primară
1.3. Trăsături definitorii ale formării competenţelor de învăţare

CAPITOLUL II. Particularităţile continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani

2.1. Aspecte specifice ale competenţelor de învăţare la vîrsta de 6-8 ani
2.2. Modelul pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare la copiii de 6-8 ani

CAPITOLUL III. Dimensiuni tehnologice pentru formarea competenţelor de învăţare prin prisma relaţiilor de continuitate

3.1. Monitorizarea activităţii educaţionale din perspectiva respectării continuităţii în formarea competenţelor de învăţare
3.2. Procesul implementării Modelului pedagogic de realizare a continuităţii în formarea competenţelor de învăţare
3.3. Interpretarea fazei finale a experimentului pedagogic