Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Actualitatea pedagogiei formativ - organiciste a lui G.G. Antonescu


Autor: BRÎNZĂ Ionela
Gradul:doctor în pedagogie
Specialitatea: 13.00.01 - Pedagogie generală
Anul:2022
Conducător ştiinţific: Sorin Cristea
doctor, profesor universitar
Instituţia: Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău

Statut

Teza a fost susţinută pe 2 septembrie 2022 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document0.96 Mb / în română
Adobe PDF document0.87 Mb / în engleză

Teza

CZU 37.013(043.3)

Adobe PDF document 2.95 Mb / în română
194 pagini


Cuvinte Cheie

cercetare pedagogică fundamentală: istorică și teoretică; strategie de cercetare istorică sincronică și diacronică, pedagogie generală: fundamentele pedagogiei, teoria generală a învățământului, teoria educației; principiul, școlii formativ-organiciste, politica educației, reforma învățământului

Adnotare

Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie: 219 surse, 14 anexe. În total, teza conține 160 pagini text de bază, 8 tabele. Rezultatele obținute: sunt publicate în 13 lucrări științifice.

Domeniul de studiu: Pedagogie istorică.

Scopul lucrării: constă în analiza operei lui G.G. Antonescu din perspectiva actualității sale în epoca modernă și contemporană (postmodernă).

Obiectivele cercetării deduse din scopul general sunt: evidențierea dimensiunii istorice a personalității pedagogului G.G. Antonescu, demonstrată sincronic-diacronic la nivelul vieții și operei autorului; analiza dimensiunii epistemologice a pedagogiei lui G.G. Antonescu, probată la nivelul conceptelor pedagogice fundamentale ale domeniului, denotative, normative și metodologice; evidențierea contribuției lui G.G. Antonescu la construcția pedagogiei generale, la nivelul conexiunilor existente între Fundamentele pedagogiei – Teoria învățământului/Didactica Generală – Teoria educației, susținute în termeni de cercetare pedagogică, istorică și teoretică; analiza dimensiunii praxiologice a pedagogiei lui G.G. Antonescu, demonstrată la nivel de politică a educației și de reformă a învățământului necesară în contextul crizei educației în perioada interbelică; evidențierea fundamentelor teoretice și istorice angajate în construcția unei politici a educației construită normativ, pe baza principiului școlii formativ-organiciste, în acord cu direcțiile de evoluție a pedagogiei moderne; elaborarea unui model de reformă a învățământului bazat pe cercetarea fundamentală, istorică și teoretică a operei lui G.G. Antonescu, aplicabil și în prezent în contextul evoluției științelor educației în epoca postmodernă.

Noutatea și originalitatea științifică rezultă din: a) analiza istorică și teoretică a conceptelor pedagogice fundamentale, denotative, normative și metodologice elaborate de G.G. Antonescu în opera sa, valorificabile și în prezent în perspectiva construcției epistemologice a unui model de reformă a învățământului aplicabil în epoca modernă și contemporană; b) identificarea și valorificarea ideilor pedagogice semnificative din perspectiva trecutului, dar mai ales a prezentului și a viitorului educației și învățământului, realizate în condiții de cercetare proprii pentru specialitatea Pedagogia istorică.

Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea problemei constau în: evidențierea fundamentelor istorice și teoretice ale domeniului; identificarea problemelor specifice școlii românești raportate la valorile clasice, dar și la metodele noi, adaptabile la practica învățământului dincolo de orice modă trecătoare; valorificarea relației necesară între istorie și teoria pedagogică, în contextul analizei unei opere semnificative în arealul românesc interbelic, cu impact epistemologic și deontologic, reflectat și în prezent, în condiții de criză a educației, în context postmodern (contemporan).

Semnificația teoretică a cercetării este probată prin rezultatele cercetării istorice a operei lui G.G. Antonescu, cercetare care oferă sugestii importante și în prezent, în zona evoluției gândirii și a instituțiilor pedagogice, în contextul reformei învățământului și al managementului școlar. Cercetarea istorică permite identificarea unor modele de analiză prospectivă a realității pedagogice, raportate la principiul școlii formativ-organiciste, care oferă sugestii cu valoare epistemologică și praxiologică.

Valoarea aplicativă este reprezentată de: elaborarea modelului de reformă a învățământului, necesar în condiții de criză a sistemului de învățământ, validat la nivel de cercetare pedagogică fundamentală. Acest model oferă deschideri spre problematica actuală a învățământului românesc, în acord cu titlul tezei, abordat din perspectiva cercetării istorice sincronice si diacronice – „Actualitatea pedagogiei formativ organiciste a lui G.G. Antonescu”.

Implementarea rezultatelor științifice s-a realizat prin intermediul comunicărilor și publicațiilor realizate în cadrul conferințelor naționale si internaționale, a seminariilor și revistelor de specialitate, care evidențiază fundamentele epistemologice ale pedagogiei lui G.G. Antonescu și valoarea modelului de reformă a învățământului elaborat în condiții de criză a sistemului de învățământ, aplicabil și în prezent.

Cuprins


1. DIMENSIUNEA ISTORICĂ A PERSONALITĂȚII PEDAGOGULUI G. G. ANTONESCU
  • 1.1. Viaţa și opera pedagogului G.G. Antonescu
  • 1.2. Analiza operei pedagogice din perspectiva sincronică și diacronică
  • 1.3. Stadiul actual al cercetării cu referire la Studiul introductiv a lui Ion. Gh. Stanciu
  • 1.4 Concluzii la capitolul I

2. DIMENSIUNEA EPISTEMOLOGICĂ A PEDAGOGIEI LUI G.G. ANTONESCU
  • 2.1. Fundamentele pedagogiei
  • 2.2. Teoria educației intelectuale. Teoria învățământului. Didactica generală
  • 2.3. Teoria Educației
  • 2.4. Concluzii la capitolul 2

3. DIMENSIUNEA PRAXIOLOGICĂ A PEDAGOGIEI LUI G.G. ANTONESCU
  • 3.1 Politica Educației ca știință pedagogică
  • 3.2. Cadrul instituțional pentru o politică a educației fundamentată pedagogic
  • 3.3. Un model de reformă a școlii necesar în condiții de criză a educației
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
CURRICULUM VITAE