Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2012 / iulie /

Formarea profesională a studenţilor din învăȚământul universitar de educaţie fizică şi sport la specializarea „Manager în turism”


Autor: Mindrigan Vasile
Gradul:doctor în pedagogie
Specialitatea: 13.00.04 - Teoria şi metodologia educaţiei fizice, antrenamentului sportiv şi a culturii fizice de recuperare
Anul:2012
Conducător ştiinţific: Boris Râşneac
doctor, profesor universitar, Universitatea de Stat de Educaţie Fizica şi Sport
Instituţia: Universitatea de Stat de Educaţie Fizica şi Sport
CSS: D 40-13.00.04
Universitatea de Stat de Educaţie Fizica şi Sport

Statut

Teza a fost susţinută pe 6 iulie 2012 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 9 octombrie 2012

Autoreferat

Adobe PDF document0.94 Mb / în română

Teza

CZU 378:796+005:796.5

Adobe PDF document 2.27 Mb / în română
187 pagini


Cuvinte Cheie

cultura fizică de recuperare, turism, turism sportiv, facultate, educație fizică și sport, specializare, manageri în turism. Domeniul de studiu: teoria și metodologia managementului turismului sportiv

Adnotare

Structura tezei include: adnotare în limbile română, rusă, şi engleză, lista abrevierilor, introducere, trei capitole, concluzii, recomandări, bibliografie din 230 titluri. Cercetarea este expusă pe 136 pagini text de bază, conţine 16 figuri, 19 tabele, 8 anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate în 15 lucrări ştiinţifice, inclusiv 2 lucrări metodice.

Domeniul de studiu: teoria şi metodologia managementului turismului sportiv.

Scopul studiuluiconstă în fundamentarea teoretico-aplicativă a procesului educaţional din învăţământul universitar de educaţie fizică şi sport privind pregătirea profesional-pedagogică a specialiştilor în turism în baza adaptării conţinuturilor, planului şi programelor de studiu.

Obiectivele lucrării:

  1. Analiza teoretico-metodică a procesului de formare profesională a specialiştilor din domeniul turismului în cadrul învăţământului universitar de cultură fizică.
  2. Stabilirea direcţiilor metodologice în vederea pregătirii profesionale a studenţilor în cadrul specializării Manager în turism.
  3. Elaborarea documentelor de planificare în baza planului de studii la specialitatea cultură fizică recreativă - specializarea Manager în turism, în concordanţă cu noile orientări în formarea iniţială.
  4. Argumentarea teoretică şi experimentală a complexului didactic, elaborat şi aplicat în cadrul procesului de formare iniţială a studenţilor la specializarea Manager în turism.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în stabilirea unui nou concept de planificare şi realizare a procesului de formare profesională a studenţilor la specializarea Manager în turism prin elaborarea unor module pentru fiecare disciplina aparte în conţinutul cărora sunt incluse trei componente importante: teorie, practica metodică, practica de instruire. Implementarea conceptului propus a contribuit la îmbunătăţirea pregătirii profesionale a studenţilor cu 15-20%.

Problema ştiinţifică soluţionatăîn domeniu constă în validarea teoretico-praxiologică a instrumentarului didactic privind optimizarea formării profesionale a studenţilor din învăţământul universitar de educaţie fizică şi sport la specializare Manager în turism. Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării.

Importanţa teoretică constă în faptul că a fost elaborat şi argumentat conceptual Complexul didactic cu cele patru componente de referinţă: organizaţional-procesuală; de conţinut; metodică; educativă. Însemnătatea practică a cercetării constă în aplicarea planurilor şi programelor de studii pentru facultăţile de educaţie fizică şi sport, instituţii superioare de profil care au specializările turistice respective, în baza implementării şi utilizării recomandărilor metodice propuse în cadrul generalizărilor teoretico – metodice. Metodica înregistrării activităţilor profesionale va putea fi utilizată pe larg pentru aprecierea nivelului de calificare şi competenţă atât a profesionistului în domeniu, cât şi a studenţilor ca viitori specialişti de turism.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele studiului au fost aplicate în procesul pregătirii profesionale a studenţilor facultăţilor de educaţie fizică şi sport în cadrul specializării Manager în turism, catedra Nataţie şi Turism, U.S.E.F.S., U.R.I. Perspectiva.

Cuprins


I. ASPECTE TEORETICO-METODIOLOGICE PRIVIND FORMAREA PROFESIONALĂ ÎN DOMENIUL TURISMULUI DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ȘI SPORT
  • 1.1. Contextul cercetărilor în cadrul reformelor privind formarea profesională în învăţământul de profil
  • 1.2. Specificul formării profesionale din învăţământul universitar de educaţie fizică şi sport la specializarea „Manager în turism”
  • 1.3. Esenţa legăturilor interdisciplinare la formarea profesională pedagogică a specialiştilor din domeniul turismului
  • 1.4. Concluzii la capitolul 1

II. ORIENTĂRI METODOLOGICE PRIVIND CULTURA FIZICĂ RECREATIVĂ ÎN DOMENIUTURISMULUI
  • 2.1. Unele tendinţe ale pregătirii profesionale în învăţământul turistic din străinătate
  • 2.2. Asigurarea activităţilor turistice în cadru cluburilor şi secţiile turistice din învăţământul preuniversitar şi universitar
  • 2.3. Complexul didactic de formare iniţială a studenţilor la specializarea ”Manager în turism”
  • 2.4. Concluzii la capitolul 2

III. APLICAREA ŞI ARGUMENTAREA EXPERIMENTALĂ A COMPLEXULUI DIDACTIC LA FORMAREA PROFESIONALĂ A MANAGERILOR ÎN TURISMUL SPORTIV
  • 3.1. Rezultatele obţinute la disciplinele teoretice privind pregătirea profesională a studenţilor la etapa experimentală iniţială
  • 3.2. Rezultatele pregătirii profesionale a studenţilor în baza aptitudinilor practice în turism
  • 3.3. Analiza comparativă a rezultatelor pregătirii organizatorico-metodice a studenţilor
  • 3.4. Valoarea Complexului didactic în procesul de formare a competenţelor profesionale a managerilor în
  • 3.5. Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI