|
StatutTeza a fost susţinută pe 29 octombrie 2004 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 decembrie 2004 Autoreferat![]() |
Teza de doctor cu tema: „Dezvoltarea gândirii pedagogice în Basarabia, perioada 1918- 1940 ”elucidează evoluţia gândirii pedagogice care, în plan teoretic dar şi practic, este în concordanţă cu actualitatea, care conform conceptului dezvoltării învăţământului din RM direcţionează nu numai activitatea instructiv-formativă, dar prevede şi valorificarea bogăţiei spirituale a înaintaşilor noştri. În teză sunt formulate aprecieri fundamentale ale procesului de dezvoltare a gândirii pedagogice şi propuneri practice pentru valorificarea experienţei pedagogice din perioada interbelică.
Un rol decisiv în procesul de şcolaritate l-a jucat politica statului orientată spre organizarea bazei materiale a şcolilor, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice; legislaţia şi bazele legislative, în special “Legea pentru învăţământul primar-normal” din 26 iulie 1924. Gândirea pedagogică în Basarabia s-a dezvoltat în baza succeselor şcolii pedagogice Europene, inclusiv România, Rusia. Au fost răspândite operele marilor pedagogi I.A.Comenius, J.Locke, J.J.Rousseau I.H. Pestalozzi, I.Fr.Herbart, C.D.Uşinski, Gh. Lazăr, Gh.Asachi, Sp. Haret etc.
Pentru prima dată în Basarabia au avut o largă circulaţie concepţiile pedagogice ale Şcolii Active (şcoala nouă), exponenţii căreia au fost: G.G. Antonescu, Şt. Bârsănescu, O.Ghibu, C. Narly, Ap.D.Culea, Şt.Ciobanu, P.Halippa, N.Dragomir, Gr.A.Tabacaru, V.Ciubotariu, D.Barbu, I.N. Chicu, N.Olaru, I. Macovei, Iu. Fraţiman, T. Hotnog, A. Gurie, A. Mateevici, Gh. Stănescu, N. Popovschii etc. Gândirea pedagogică elaborată a cunoscut mai multe orientări: pedagogia filozofică,pedagogia experimentală şi psihologică ,pedagogia socială etc.
Ideile pedagogice elaborate au contribuit la modernizarea procesului de învăţământ. S – au valorificat metode şi mijloace noi de organizare a predării – învăţării şi evaluării cunoştinţelor elevilor; s-a lichidat diferenţa dintre şcoala primară rurală şi orăşenească; s-a instituit învăţământul obligatoriu cu durata de 7 ani. Crearea Asociaţilor culturale ale pedagogilor, a revistelor şi ziarelor pedagogice în fiecare judeţ a făcut posibilă o nouă orientare a învăţătorilor în problemele şcolare prin schimbarea metodelor vechi de predare şi descoperirea celor mai creative tehnologii orientate la obţinerea eficienţei în învăţământ , formarea de caractere şi pregătirea elevilor pentru viaţă.
Un rol primordial în conturarea, implementarea şi valorificarea metodologiilor didactice în
şcoala primară l-au avut directorii departamentelor, revizorii şi inspectorii şcolari care au activat în
perioada respectivă: G. Druţă, I.Mihai, I.Aluneanu, Al. Chiriţă, N. Ciomaga, D.Faur, A.Necule
etc.
În examinare [12] :
Arhiva tezelor: