Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative		 Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Comisia de atestare. Păzea, plagiatori de pretutindeni!!!


23 noiembrie 2010

Ultima şedinţă a Comisiei de atestare a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice din 4 noiembrie curent a fost una de rând, dar cu o semnificaţie aparte. Deşi toate aceste întruniri sunt asemănătoare – abordează probleme identice, conform competenţelor Comisiei, totuşi există şi elementul de noutate în programarea agendei, subiectelor abordate, apar şi diverse situaţii, uneori imprevizibile, care le face să se deosebească şi să le memorizezi.

De această dată au fost invitaţi la şedinţă conducătorii a trei comisii de experţi ale CNAA în domeniile terapie, matematică şi drept, care şi-au prezentat dările de seamă privind activitatea lor din ultimul an. Raportorii, preşedinţii comisiilor de experţi, prof. univ. Eleonora Vatamanu, acad. Mitrofan Ciobanu şi prof. univ. Elena Aramă, rând pe rând, au relatat despre rezultatele activităţii lor în expertizarea tezelor de doctorat şi dosarelor de atestare a gradelor ştiinţifice şi a titlurilor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, muncă pe care o realizează cu responsabilitate şi dăruire. Acad. Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare al RM şi moderatorul şedinţei, le-a mulţumit cordial raportorilor pentru munca efectuată în cadrul comisiilor de expertiză şi le-a urat succese în continuare în transpunerea în practică a noilor exigenţe privind calitatea tezelor de doctorat.

Tradiţional, Comisia de Atestare a format consilii ştiinţifice ad-hoc pentru susţinerea tezelor de doctor şi de doctor habilitat; a modificat componenţa unor consilii ştiinţifice specializate la solicitarea acestora; a instituit Seminarul ştiinţific de profil ad-hoc la specialitatea Teoria şi metodologia educaţiei fizice, antrenamentului sportiv şi culturii fizice de recuperare în cadrul Universităţii de Stat din Moldova, precum şi un nou seminar ştiinţific de profil la specialităţile agroecologie la Universitatea Agrară de Stat din Moldova; a modificat componenţa altui seminar ştiinţific de profil Economie şi management (în agricultură) din cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior. Prin urmare, are loc o muncă continuă de rutină privind formarea şi înnoirea sistematică a consiliilor ştiinţifice specializate, ceea ce se întâmplă şi în raport cu seminarele ştiinţifice de profil.

De asemenea, în cadrul acestei şedinţe două persoane au fost abilitate cu dreptul de a fi conducători de doctorat. E vorba de dr. Oleg Bogdevici – investit cu această misiune la specialitatea geologie şi dr. hab. Adrian Hotineanu – la medicină. S-a bucurat, probabil, şi Diana Coropceanu de hotărârea Comisiei de Atestare, potrivit căreia i-a fost echivalat (recunoscut şi confirmat: n.n.) gradul de doctor în medicină, la specialitatea neurologie, conferit de Universitatea Christian-Albrechts din Kiel, Germania. Această procedură, iniţiată de tânăra cercetătoare din Moldova, din anumite impedimente juridice n-a trecut din prima oară la Comisia de Atestare a CNAA.

Încetul cu încetul, am ajuns la Compartimentul succeselor şi împlinirilor, dacă l-am putea numi astfel, care de fapt reprezintă o finalizare a muncii de cercetare de câţiva ani a aspiranţilor la gradele ştiinţifice şi la titlurile ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice. De această dată, după o vacanţa lungă de vară, au reuşit mai puţini să-şi pregătească lucrările, conform Ghidului privind perfectarea tezelor de doctorat şi autoreferatelor: li s-au confirmat titlurile de doctor la doar 16 persoane şi de doctor habilitat – la 2. Au trăit cu toţii bucuria succesului, dar în special acei, lucrările cărora au fost apreciate de Comisia de Atestare drept cele mai bune. E vorba de teza de doctor în drept cu tema „Liberarea de răspundere penală în contextul legislaţiei Republicii Moldova”, susţinută în cadrul Consiliului ştiinţific specializat al Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare”, autor Boris Glavan; teza de doctor în ştiinţe fizico-matematice „Epitaxia şi proprietăţile fizice ale straturilor neajustate structural din materiale halcogenidice”, Consiliul ştiinţific specializat al Institutului de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale al AŞM, autor Alexandru Belenciuc; teza de doctor în filologie, întitulată „Epic şi etic în opera lui Ioan Slavici”, Consiliul ştiinţific specializat al Institutului de Filologie al AŞM, autoare Natalia Străjescu.

Totodată, Comisia de Atestare a hotărât ca două teze de doctor în economie, ambele susţinute în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, autori Rodica Crudu şi Alexandru Iachim, să fie trimise la o expertiză suplimentară dat fiind că prima lucrare a fost realizată la o interferenţă de domenii („Tendinţe mondiale în dezvoltarea sectorului tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în baza investiţiilor străine directe”), cea de a doua („Extinderea sectorului privat în sfera socială”) necesită să fie consultată de specialişti practicieni din sfera socială.

Dar vestea şocantă de la ultima şedinţă a Comisiei de Atestare a fost informaţia parvenită de la Moscova, la teza de doctor în drept, susţinută recent în cadrul Consiliului ştiinţific specializat al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM de Abid Nasir Hussain, cetăţean al Irakului, şi confirmată deja de CNAA pe 6 octombrie curent. Autorul este învinuit de plagiat în proporţie de 70 la sută, care ar fi copiat o teză de doctor a unui cercetător rus. Este ştiut faptul că o mână de funcţionari de la CNAA nu poate să cunoască literatura ştiinţifică din toate domeniile de specialitate. Această misiune de verificare a surselor bibliografice la scrierea unei teze de doctor le revine s-o realizeze cu multă atenţie şi responsabilitate, în primul rând, consiliilor ştiinţifice specializate din cadrul instituţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, ceea ce nu s-a întâmplat, spre regret, în cazul dat.

Şi totuşi cine a descoperit furtul intelectual, la care ne-am referit? Aşa numitele sisteme antiplagiat-control, elaborate de specialiştii-programatori ruşi în cooperare cu colaboratorii bibliotecilor naţionale. Prin urmare, o teză de doctor, scrisă în rusă la Chişinău, Kiev, Duşambe sau la Tbilisi, fiind trecută prin sistemele sofisticate ale antiplagiat-controlului, va susţine testul de originalitate, deci şi de apartenenţă a lucrării aspirantului la titlul de doctor în ştiinţe. Nu încape îndoiala că, în curând, aceste maşini inteligente vor fi aplicate şi în România, vor fi puse în serviciul întregii Asociaţii Internaţionale a Organelor Statale de Atestare a Cadrelor Ştiinţifice şi Ştiinţifico-Didactice de Calificare Înaltă (MAGAT), în care au intrat ţările din spaţiul euro-asiatic. Deci, păzea, plagiatori de pretutindeni!!!

Dar până când, cazul proaspătului „doctor în drept” Abid Nasir Hussain va fi examinat de o Comisie specială, creată de CNAA, care va verifica încă o dată plagiatul şi va identifica temelia juridică pentru a-l lipsi de titlul ştiinţific pe cel, care a încălcat etica profesională a cercetătorului.

Tatiana Rotaru