Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Şedinţa Comisiei de acreditare. Prin ce se măsoară evoluţia şi demnitatea ştiinţifică


26 octombrie 2010

A acredita înseamnă a învesti pe cineva cu drepturi de reprezentant diplomatic; a împuternici pe cineva cu anumite funcţii, competenţe; a face un fapt neconfirmat, o ştire etc. să apară demne de crezare, acceptabile, verosimile. Cam acestea sunt sensurile verbului a acredita, care intră în formă substantivizată în denumirea Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) al RM. În cazul nostru, una din cele două funcţii de bază ale CNAA, potrivit Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, ţine de evaluarea şi acreditarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării. Am pornit această relatare mai de departe, pentru a sublinia importanţa şi responsabilitatea cu care sunt investite organizaţiile din domeniu, cărora li se acordă pentru prima dată sau li se reconfirmă statul de institut de cercetare, centru de cercetare etc., ca rezultat al evaluării şi acreditării lor o dată la patru ani, conform legislaţiei în vigoare. Cercetarea ştiinţifică, lucru ştiut, trebuie să fie organizată la nivel competitiv, pregătirea cadrelor ştiinţifice – într-o atmosferă de înaltă moralitate şi de creaţie. Doar ţinând cont de exigenţele crescânde în acest sens, vom promova cercetările de actualitate şi de valoare, vom preveni cazurile de plagiat în lucrările ştiinţifice şi în tezele de doctorat – temă care în ultimul timp a bulversat prin mai multe exemple strigătoare la cer societatea noastră.

Subiectul corespondenţei de azi ţine de ultima şedinţă a Comisiei de acreditare a CNAA, prezidată de acad. Valeriu Canţer, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, în cadrul căreia a fost abordată problema acreditării a trei organizaţii din sfera ştiinţei şi inovări, conform cererilor cu dosarele respective depuse în această instituţie a administraţiei publice centrale, abilitată cu aceste în exclusivitate competenţe.

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă, prima organizaţie examinată, conform agendei de lucru a Comisiei de Acreditare, a fost evaluată pentru perioada 2005-2009, pe profilul Urgenţele medico-chirurgicale. Centrul, ca instituţie ştiinţifico-practică, este tânăr, creat în baza Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă: statutul, structura şi direcţiile lui principale de activitate au fost aprobate prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM, nr. 224 din 27 noiembrie 2007. Activitatea de cercetare a Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă s-a desfăşurat în perioada evaluată în cadrul a patru direcţii: optimizarea acordării asistenţei medicale de urgenţă la etapa de prespital; asistenţa medicală în urgenţele medico-chirurgicale la etapa spitalicească; acordarea asistenţei medicale de urgenţă în situaţii de crize; elaborarea şi implementarea tehnologiilor medicale performante în diagnosticul şi tratamentul urgenţelor medico-chirurgicale.

Rezultatele cercetărilor au fost reflectate în 4 monografii, 3 manuale, 4 îndrumare metodice, 39 de articole publicate în reviste de specialitate din ţară, 39 – în cele din străinătate, inclusiv 10 – în 7 reviste cu factor de impact. În această perioadă lucrările colaboratorilor Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă au fost apreciate în cadrul Expoziţiilor naţionale şi internaţionale de inventică, produse şi tehnologii noi cu 12 medalii de aur, argint şi de bronz. În contextul dat, menţionăm şi 7 brevete de invenţie, organizarea a 7 manifestări ştiinţifice şi participarea în calitate de coorganizatori la altele 16. Cei 30 de cercetători ştiinţifici ai Centrului au participat la 48 de conferinţe internaţionale, aria geografică a lor fiind destul de extinsă – România, SUA, Polonia, Cehia, Belgia, Canada, Turcia, Israel, Marea Britanie, Kosovo, Elveţia, Japonia, Tunisia etc.

La aceste şi alte realizări ale Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă s-au referit în rapoartele prezentate la şedinţă acad. Gheorghe Ţâbârnă, vidirectorul Institutului de Oncologie, împuternicit de CNAA să facă această evaluare, precum şi dr. Liuba Mocanu, şef de secţie în cadrul Comisiei de acreditare a CNAA. Totodată, în cadrul discuţiilor de la şedinţă a fost expusă o serie de obiecţii şi propuneri cu privire la eficientizarea activităţii de cercetare a acestei structuri ştiinţifice şi curative: obţinerea dreptului de a pregăti cadre ştiinţifice prin doctorat; extinderea numărului de cercetători – participanţi la proiectele de cercetare; sporirea numărul de colaboratori titulari ai Centrului, de cercetători în cadrul proiectelor instituţionale, de granturi ştiinţifice naţionale şi internaţionale, de conducători de doctorat, de publicaţii ştiinţifice, de acorduri bilaterale cu instituţii din domeniu de peste hotare etc.

Comisia de Acreditare a CNAA prin votul secret a tuturor celor 13 membri, prezenţi la şedinţă, a acreditat Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă pe profilul de cercetare: urgenţile medico-chirurgicale

Cea de a doua organizaţie evaluată a fost Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul de Ftiziopulmonologie „Chiril Draganiuc”, moştenitor de drept al Institutului Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în Tuberculoză, creat în 1959 şi reorganizat de câteva ori. Statutul actual al instituţiei a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii la 20 martie 2007, ea fiind acreditată pentru prima dată de CNAA la 19 ianuarie 2006, pe profilul de cercetare Pneomoftiziologie. Direcţia ştiinţifică de bază a institutului vizează Epidemiologia, profilaxia, diagnosticul şi recuperarea medico-socială a bolnavilor cu tuberculoză şi boli pulmonare nespecifice. Activitatea de cercetare se desfăşoară în cadrul a 2 secţii şi 7 laboratoare, în care activizează 48 de colaboratori ştiinţifici (9 – prin cumul), inclusiv 10 doctori habilitaţi şi 22 de doctori. Vârsta medie a persoanelor din state cu grade ştiinţifice este avansată: a doctorilor – 58 de ani, a doctorilor habilitaţi – 65 de ani.

Actualmente sunt în derulare 6 teme de cercetare. Pe durata evaluată (2005-2009) au mai fost întreprinse activităţi în cadrul a 7 proiecte instituţionale, 2 proiecte pentru tineri cercetători, 1 proiect internaţional. A fost obţinut prin concurs şi un grant naţional pentru procurarea utilajului ştiinţific. La etapa de lansare se află alte 2 proiecte internaţionale cu implicarea instituţiei.

Rezultatele ştiinţifice de bază ale Institutului de Ftiziopulmonologie se referă la elaborarea regimurilor individuale de tratament complex al tuberculozei rezistente; aprobarea de noi tehnici de biologie moleculară (studierea genomului bacterian) de testare rapidă a rezistenţei M. tuberculosis la tratament; analiza genotipurilor de microbacterii ce se întâlnesc pe teritoriul Republicii Moldova şi depistarea genotipului Beijin; estimarea efectelor clinice ale preparatului BioR. Aceste realizări au fost reflectate în circa 360 de lucrări ştiinţifice. Media anuală per cercetător constituie 1,6 publicaţii, ceea ce este în scădere faţă de indicatorul de la acreditarea precedentă – 2,2 publicaţii per cercetător. În schimb, este în creştere numărul mediu anual de articole la un cercetător: la acreditare – 0,2, la reacreditare – 0,4 publicaţii. Totodată, este în descreştere numărul de articole publicate în revistele ştiinţifice de peste hotare. Nu există, cu părere de rău, publicaţii în reviste cu impact factor. Marea majoritate – peste 94% din articolele ştiinţifice – au fost găzduite de revistele din categoria C. Evident, aspectul calităţii cercetărilor, al rezultatelor şi publicaţiilor ştiinţifice, scrise în baza lor, urmează a fi îmbunătăţit substanţial.

Cu atât mai mult, că actualmente Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutului de Ftiziopulmonologie, graţie asistenţei internaţionale şi naţionale, dispune de echipament performant: incubator bacteriologic, aparataj pentru metode moleculare de detecţie a bacteriilor (BDProbetestTM ET Mycobacteria), pentru testarea rezistenţei antituberculoase (GenoTypeMTBDRPlus), pentru izolarea micobacteriei tuberculozei şi testarea rapidă a sensibilităţii (BACTEC MG 1T 960), microscoape fluorescente, centrifugi universale cu răcire etc. Ca rezultat, costul utilajului per cercetător în ultimul an evaluat a crescut de 3,6 ori faţă de cel stabilit în 2004.

Problema pregătirii cadrelor ştiinţifice şi integrării lor în institut rămâne deocamdată gravă: circa 45 % din doctori şi 2/3 din doctorii habilitaţi au depăşit vârsta de 60 de ani. În state nu figurează nici o persoană de până la 40 de ani. Despre aceste şi alte momente ale activităţii instituţiei au relatat la şedinţa Comisiei de acreditare dr. hab., prof. univ. Ion Ţâbârnă, preşedintele Comisiei Specializate de Evaluare şi dr. Vitalie Minciună, şeful Direcţiei generale de evaluare şi acreditare a CNAA. Comisia de atestare a făcut un şir de obiecţii şi propuneri, care au fost incluse în Planul de acţiuni privind eficientizarea activităţii de cercetare a Instituţiei Medico-Sanitare Publice Institutul de Ftiziopulmonologie „Chiril Draganiuc”, ea fiind acreditată pentru următorii patru ani pe profilul de cercetare Pneumoftiziologie.

Cea de a treia organizaţie, programată pentru reacreditare, a fost Institutul de Matematică şi Informatică al AŞM, pe care acad. Valeriu Canţer l-a apreciat drept una din cele mai bune instituţii de cercetare din ţară. Raportorul pe acest subiect, acad. Mitrofan Ciobanu, şef al Catedrei de algebră, geometrie şi topologie a Universităţii de Stat din Tiraspol cu sediul la Chişinău, preşedintele Societăţii Matematicienilor din Moldova, a vorbit cu simpatie şi profund respect faţă de activitatea colegilor săi de breaslă. În contextul dat, s-a pronunţat şi dr. Svetlana Berezovschi din partea CNAA.

Din cele relatate, vom evidenţia direcţiile de cercetare în cadrul profilului Matematica teoretică şi aplicată, modelare şi optimizare ce s-au conturat în şcolile ştiinţifice consacrate, fondate de acad. V. Andrunachievici (în domeniul teoriei inelelor), acad. C. Sibirschi (în domeniul teoriei calitative a ecuaţiilor diferenţiale), V. Belousov (în domeniul teoriei quasigrupurilor), A. Kuzneţov (în domeniul logicii matematice). Ele vizează algebra şi logica matematică; topologia şi geometria; ecuaţiile diferenţiale; modelarea matematică şi metodele de optimizare; metodele numerice şi probabilitatea. Tematica nominalizată este realizată prin activitatea a 50 de matematicieni, inclusiv 33 de cercetători titulari (11 dr.hab. şi 14 dr.).

În perioada de evaluare (2005-2009) au fost efectuate cercetări în cadrul a 9 proiecte instituţionale, 1 proiect în cadrul programelor de stat, 3 proiecte individuale pentru tineri cercetători, 16 proiecte şi granturi internaţionale. Cât priveşte pregătirea cadrelor evidenţiem că 23 de persoane s-au înscris la doctorat, 9 dintre ei au finisat studiile, 2 – cu susţinerea tezelor. O persoană a susţinut doctoratul în Marea Britanie, alta – teza de doctor habilitat în institut. Ponderea personalului în vârstă de până la 35 de ani constituie 37,7 %, faţă de 25,9% în perioada precedentă. Cu părere de rău, constatăm că majoritatea celor tineri sunt cumularzi (14 din 20).

Rezultatele ştiinţifice s-au fructificat în 548 de lucrări (2000-2004 – 312), inclusiv 5 monografii (1 – în străinătate) şi 12 preprinturi. 34 de articole au fost publicate în reviste cu impact factor, 44 – în reviste recenzate peste hotare. Media de lucrări la un cercetător este de 16,6, un indice bun. De asemenea, cercetătorii din cadrul acestui profil au elaborat 2 produse noi: „Registrul electronic al clienţilor deţinătorului nominal al hârtiilor de valoare „CD”, vers. 2.1 şi „Evidenţa drepturilor de proprietate ale deţinătorului valorilor mobiliare ale societăţii pe acţiuni „Emitent”, vers. 6, valorificate prin contracte de colaborare sau royalty de 14 agenţi economici.

Rezultate semnificative a înregistrat Institutul de Matematică şi Informatică al AŞM şi pe cel de al doilea profil acreditat Informatica. Tehnologii informaţionale. Activitatea ştiinţifică pe acest segment este asigurată de 30 de specialişti în domeniu (3 dr. hab. şi 10 dr.), dintre care 23 titulari şi 7 cumularzi, 5 – până la 35 de ani sau 21,7 %. Activitatea de cercetare s-a axat pe următoarele direcţii: bazele teoretice ale informaticii; tehnologia elaborării produselor programe; procesarea limbajului natural; sisteme de stimulare; inteligenţa artificială; sisteme suport de decizii. Cercetătorii au realizat în perioada de evaluare 2 proiecte instituţionale, 6 proiecte în cadrul Programelor de Stat, 1 proiect de inovare şi transfer tehnologic, 7 contracte şi 11 proiecte internaţionale, inclusiv 2 cu finanţare de peste 100 mii de euro. Totodată, au fost implementate 2 soft-uri şi 5 elaborări tehnologice.

Rezultatele obţinute au fost reflectate în circa 260 de publicaţii ştiinţifice, dintre care 8 capitole în monografii editate în străinătate, peste 50 de articole în reviste cu impact factor. Au fost prezentate 190 de comunicări ştiinţifice la conferinţe naţionale şi internaţionale, organizate 5 manifestări ştiinţifice naţionale cu participare internaţională.

Institutul de Matematică şi Informatică al AŞM se evidenţiază şi prin cele 3 reviste ştiinţifice pe care le editează, toate evaluate la categoria B: Buletinul AŞM. Matematica; Quasigroups and rated systems; Computer Science Journal of Moldova. Aria de răspândire a revistelor – 165 de centre ştiinţifice (cu unele diferenţe dintre ele) în 45 de state ale lumii. Graţie schimbului echivalent de publicaţii ştiinţifice, cele 3 reviste de la Chişinău adună în ţară altele 200 la număr, editate pe diferite meridiane ale lumii. Prin urmare, schimbul de informaţie ştiinţifică este pus la cel mai înalt nivel, el constituind, totodată, şi un test al calităţii revistelor din domeniul matematicii şi informaticii.

Referitor la obiecţii şi propuneri, căci Comisia le face tuturor celor acreditaţi, recomandă Academiei de Ştiinţe şi organelor de resort să ia măsuri privind asigurarea funcţionalităţii art. 158 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, care ar contribui la soluţionarea problemei atragerii şi integrării tinerilor în cercetare. Totodată, Comisia sugerează colegiilor de redacţie ale revistelor institutului să iniţieze procedura de includere a revistelor în lista ISI. Mai sunt şi alte trei recomandări, realizarea cărora va înlesni eficientizarea cercetării matematice în ţara noastră.

Desigur, Institutul de Matematică şi Informatică al AŞM a fost acreditat cu votul tuturor celor prezernţi, conducătorii lui felicitaţi, membrii Comisiei exprimându-şi speranţa că în următorii patru ani el va evalua, atingând alte înălţimi în dezvoltarea domeniilor sale ştiinţifice.

Tatiana Rotaru