Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2005 / martie /

Teoria şi metodologia evaluării în învăţămîntul universitar


Autor: Carolina Platon
Gradul:doctor habilitat în pedagogie
Specialitatea: 13.00.01 - Pedagogie generală
Anul:2005
Consultant ştiinţific: Vladimir Guţu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 25 martie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 21 aprilie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document0.24 Mb / în română

Cuvinte Cheie

evaluare, calitate, model, axă, cadru didactic, învăţămînt universitar, măsurare, gestiune, produs, procedură, proces, teleologie, structuralism, cibernetică, sistemism, docimologie, psihometrie, edumetrie, scop, obiect, destinatar, surse de informare, instrument, validare, dimensiune, principiu, criteriu, item, variabile contextuale, efecte de interacţiune, evaluare formativă, evaluare administrativă / sumativă, retroacţiune, reprezentare, cunoştinţe, abilităţi, atitudini, competenţă, eficienţă, strategie

Adnotare

Cercetarea este dedicată uneia dintre cele mai actuale şi complexe probleme ale psihopedagogiei contemporane – evaluării în învăţămîntul universitar: stabilirii fundamentelor teoretice ale evaluării, elaborării modelului de evaluare a cadrului didactic universitar. Valoarea prezentei cercetări constă în fundamentarea unei concepţii originale a evaluării cadrului didactic universitar, bazată pe o viziune sistemică extinsă asupra evaluării, tratată ca o modalitate generală de măsurare, gestiune şi interpretare a actului evaluativ. În cercetare sînt analizate abordările filozofice ale evaluării in învăţămînt (structuralistă, cibernetică, sistemică), concepţiile pedagogice şi psihologice referitoare la modelele de evaluare (docimologic, metric, teleologic), teoriile psihologice (ale acţiunii raţionale, ale disonanţei cognitive, ale atitudinilor, ale reprezentărilor sociale) care au permis, în baza principiilor sistematiuate (globalităţii, structurării, contextualităţii, valoric, sinergetic), să fundamentăm şi să elaborăm modelul multidimensional de evaluare a cadrului didacic universitar, reflectat în dimensiunile: structurală (scop, obiect, surse, mijloace, destinatari), contextuală (climatul psihopedagogic, caracteristici, interacţiuni) şi valorică (produs, procedură, proces).

Un rezultat important al investigaţiei se referă la argumentarea bazelor metodologice ale elaborării instrumentelor de evaluare; la determinarea algoritmului elaborării instrumentelor de evaluare (determinarea funcţiilor, operaţionalizarea conceptului, elaborarea şi evaluarea indicatorilor, determinarea proprietăţilor metrice); la definirea factorilor şi criteriilor de evaluare; la elaborarea / adaptarea şi validarea instrumentelor de evaluare în dependenţă de scopurile evaluării (formativ, administrativ), de sursele de evaluare (studenţi, experţi, cadru didactic), de obiectul evaluării (competenţă, climat, dimensiuni subiective).

Pentru prima dată, în condiţiile învăţămîntului universitar din Republica Moldova, a fost identificat standardul empiric al calităţii cadrului didactic, au fost stabilite variabilele contextuale cu efecte evaluative distorsionale, au fost determinate dimensiunile subiective (reprezentări, atitudini) şi interacţiunile lor cu actul evaluativ. Plus la aceasta, în cercetare au fost stabilite, în plan individual şi instituţional, strategiile de implementare a modelului de evaluare a cadrului didactic universitar.

Cuprins


CAPITOLUL I. Abordări conceptuale ale evaluării în învăţămînt (axa analitică)
  • 1.1. Abordări ale evaluării ca “măsurare”
  • 1.1.1. Modelul explicaţiei cauzale
  • 1.1.2. Modelul docimologic în evaluare
  • 1.1.3. Modelul metric în evaluare
  • 1.2. Abordări ale evaluării ca “gestiune”
  • 1.2.1. Modelul teleologic în evaluare
  • 1.2.2. Modelul structuralist în evaluare
  • 1.2.3. Modelul cibernetic în evaluare
  • 1.2.4. Modelul sistemic în evaluare
  • 1.3. Abordări ale evaluării ca “problematică a sensului”
  • 1.3.1. O abordare extinsă a evaluării în învăţămînt
  • 1.3.2. Dimensiunile subiective ale evaluării

CAPITOLUL II. Modelul teoretic al evaluării cadrului didactic universitar (axa modelare)
  • 2.1. Dimensiunea structurală
  • 2.2. Dimensiunea contextuală
  • 2.3. Dimensiunea valorică

CAPITOLUL III. Metodologia evaluării cadrului didactic universitar (axa instrumentală)
  • 3.1. Repere teoretice ale elaborării instrumentelor de evaluare
  • 3.1.1. Algoritmul de elaborare a instrumentelor de evaluare
  • 3.1.2. Problema expertizei în evaluare
  • 3.2. Elaborarea, adaptarea şi validarea instrumentelor de evaluare
  • 3.2.1. Proiectarea algoritmului de evaluare
  • 3.2.2. Instrumente de evaluare adresate studenţilor
  • 3.2.3. Instrumente de evaluare adresate experţilor
  • 3.2.4. Instrumente de evaluare a dimensiunilor subiective şi de autoevaluare

CAPITOLUL IV. Demersul de evaluare a cadrului didactic universitar (axa experimentală)
  • 4.1. Demersul de evaluare: nivel diagnostic
  • 4.1.1. Diagnosticul calităţii
  • 4.1.2. Diagnosticul variabilelor contextuale
  • 4.1.3. Diagnosticul dimensiunilor subiective
  • 4.2. Demersul de evaluare: nivel formativ
  • 4.2.1. Formarea cadrelor didactice
  • 4.2.2. Formarea studenţilor

CAPITOLUL V. Gestiunea procesului de evaluare şi supervizare a cadrului didactic universitar (axa implementare)
  • 5.1. Strategii de gestionare a procesului de evaluare
  • 5.1.1. Principii de gestionare a procesului de evaluare
  • 5.1.2. Strategii de gestionare individuală
  • 5.1.3. Strategii de gestionare instituţională
  • 5.2. Strategii de gestionare a procesului de supervizare
  • 5.2.1. Conceptul de supervizare
  • 5.2.2. Strategii de supervizare