|
StatutTeza a fost susţinută pe 1 iunie 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 20 septembrie 2007 Autoreferat![]() TezaCZU 74, 37 (09)![]() 165 pagini |
Lucrarea abordează problema motivaţiei învăţării la vîrstele adulte din perspectiva conceptului educaţie pe parcursul vieţii. Cuprinde analiza consideraţiilor teoretice cu privire la interacţiunea binomului vîrstă-învăţare din perspectivă motivaţională, abordărilor teoretice cu privire la motivaţia învăţării la vîrstele adulte şi a valenţelor motivaţionale ale conceptului educaţie pe parcursul vieţii.
În rezultatul analizei teoretice s-a stabilit că motivarea adultului pentru învăţare este procesual-situativă, este afectiv determinată de experienţele educaţionale precedente şi de temerile actuale, este stimulată de deschiderile, cerinţele sau nevoile social-profesionale şi se sprijină pe structurile afective, cognitive şi acţionale ale formabilului. Demersurile motivaţionale ale învăţării la vîrstele adulte, realizate la nivel de sistem şi proces au caracter anticipativ, actual şi viitorologic şi determină principiul longitudinal al paradigmei de motivare a adulţilor pentru învăţare.
Paradigma experimentală se axează pe principiul interdependenţei motivaţiei habituale şi motivaţiei actuale a adulţilor pentru învăţare (H. Lowe) şi reprezintă un complex sistematizat de principii, tehnici şi metode andragogice aplicate la nivelul sistemului şi procesului de învăţămînt în vederea motivării adulţilor pentru învăţare pe parcursul vieţii.
Experimentul formativ a fost conceput în baza paradigmei P.A.M.A. ca pas operaţional al algoritmului de motivare a adulţilor pentru învăţare prin utilizarea unui component obiectiv al procesului de învăţare – programul de formare focusat pe standarde profesionale/de formare profesională.
Modelul formativ de motivare a adulţilor pentru învăţare a fost construit în baza interesului-atitudine (formaţiune motivaţională relativ stabilă) şi a succesului/performanţei/ competenţei adecvate (competitivitatea profesională ) (nevoi actuale). Dinamica interesului-atitudine faţă de învăţare înregistrează indici pozitivi ca urmare a aplicării strategiilor de „trăire a succesului” şi înregistrare a performanţelor în raport cu un standard, iar adulţii cu o atitudine mai bună faţă de învăţare (motivaţia habituală), realizează o eficienţă mai ridicată, datorită motivaţiilor actuale, declanşate prin aplicarea strategiilor dezvoltative operaţional-organizatorice, comunicativ-organizatorice, reflexiv-organizatorice .
Modelul andragogic de motivare a învăţării a fost validat prin metoda expertizei pedagogice şi în procesul experimentulul formativ.
Rezultatele cercetării au fost reflectate într-un şir de publicaţii, programe educaţionale şi suporturi de curs pentru adulţi.
În examinare [12] :
Arhiva tezelor: