|
StatutTeza a fost susţinută pe 29 mai 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 22 ianuarie 2009 Autoreferat![]() TezaCZU 37.0 (043.3)
|
Fenomenele culturii sunt cercetate de diferite ştiinţe socio-umanistice, însă fiecare domeniu al cunoaşterii analizează cultura prin obiectivele specifice, delimitînd sfere şi laturi, plasînd accentul pe anumite elemente ale culturii.
In contextul educaţiei, cultura ne-a preocupat sub aspectul istoric prin funcţiile şi posibilităţile civilizatoare, urmărind manifestarea culturală a valorilor naţionale din prisma umanistă şi a valorilor general-umane.
Raportînd şi extinzînd termenul «cultură» la domeniul educaţional şi formativ din perspectiva culturologiei, constatăm că nu s-au înregistrat orientări şi interpretări renovatoare, deşi, culturologia poate contribui cu mijloace specifice la elucidarea vastei problematici înaintate de cultura contemporană prin funcţiile de cunoaştere, exprimare a fenomenului cultural şi transformatoare a realităţii sociale şi culturale. Aceasta determină culturologia ca o ramură relativ tînără, pe de o parte, iar pe de altă parte în tratarea ei se limitează la explorările teoretice, într-un fel explicîndu-se obiectivul de bază, şi anume cel de educaţie culturologică în formarea studenţilor în instituţia de învăţămînt superior.
în sensul enunţat, Modelul elaborat de Curriculum la educaţia culturologică, avînd argumentarea ştiinţifică în baza experimentului psihopedagogic, a reliefat două momente esenţiale privind renovarea curriculum-ului şi anume:
(1) necesitatea anumitor schimbări prin introducerea unor componente noi şi prin elaborarea unei noi concepţii a curriculum-ului universitar;
(2) necesitatea anumitor schimbări în formele, strategia, metodologia învăţării şi în procesul de predare.
Sinteza Сurriculumului la educaţie culturologică vizează în mod expres totalitatea capacităţilor intelectuale dobîndite de către studenţi prin studiu şi reflexie ca demers de cultivare a valorilor general-umane şi procesul de subiectivare (momentul cognitiv şi momentul axiologic al culturologiei) şi în procesul de obiectivare (momentul creaţiei şi momentul generalizării şi asimilării critice a valorii culturale). Aceste momente semnifică demersul culturologiei ca disciplină de studiu universitar.
În examinare [12] :
Arhiva tezelor: