|
StatutTeza a fost susţinută pe 9 septembrie 2005 în CSSşi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2005 Autoreferat![]() |
Cercetarea este consacrată unui subiect deosebit de actual în contextul proceselor de globalizare şi europenizare, de reformare a sistemelor de învăţământ naţionale – studiul sociologic al naţional-universalului în educaţie. Autoarea inventariază şi sistematizează caracteristici şi valori ale naţionalului şi universalului ca fenomene-principii generale, precum şi în manifestarea lor în procesul de constituire a naţiunii române, a culturii sale spirituale, a literaturii naţionale, precum şi în literatura universală, în percepţia actorilor educaţiei şi a elevilor adolescenţi, inclusiv în activitatea lor de lectură.
Se demonstrează că naţional-universalul reprezintă o dihotomie implicită atât a surselor educaţionale – spiritualităţii poporului român, literaturii naţionale, demersului educaţional modern, valorilor proiectate ale educaţiei, cât şi a procesului însuşi de formare/dezvoltare a conştiinţei identităţii naţional-universale, inclusiv conştiinţei de cititor a elevilor adolescenţi. Datele sociologice obţinute prin cercetare certifică că elevii adolescenţi moderni adeveresc, prin sistemele de valori studiate, însuşite, aşteptate, prin comportamentele comunicative, literar-artistice şi prin atitudinile faţă de valorile tradiţionale şi moderne, naţionale şi universale, caracteristici definitorii ale conştiinţei de identitate naţional-universală
În atitudinile lor faţă de valorile naţionale şi universale, adolescenţii români se încadrează perfect în tendinţele globalizării şi europenizării, însă au nevoie şi de un cadru teoretic şi experienţial educaţional favorabil, sugerează îmbunătăţiri ale educaţiei la nivelul sistemelor de obiective, conţinuturi educaţionale ale disciplinelor şcolare, metodologii educaţionale, care să ia în consideraţie nu numai demersul social formulat de adulţi pentru educaţia tinerilor dar şi aşteptările tinerilor înşişi. Ca cititori de opere literare, adolescenţii integrează în experienţele lor estetice şi literare şi valori generale, obţinute din alte domenii ale cunaşterii şi practicii de viaţă.
S-a constatat că, în aşteptările lor, adolescenţii exprimă, în general, aceleaşi valori ca şi populaţia adultă a unor ţări europene dezvoltate, în opţiunile lor figurând ca instituţii dominante de formare social-culturală familia şi şcoala, precum şi sisteme de valori aferente formării conştiinţei identităţii naţional-universale.
Valorile produse de cercetarea sociologică a naţional-universalului în educaţie sunt aplicabile
în procesul de proiectare şi realizare efectivă a procesului educaţional viu în cadrul disciplinei
şcolare Limba şi literatura română (maternă), al activităţilor de formare profesională iniţială şi
continuă a cadrelor didactice şclare.
În examinare [12] :
Arhiva tezelor: