|
StatutTeza a fost susţinută pe 6 septembrie 2022 în CSSşi aprobată de CNAA pe 25 noiembrie 2022 Autoreferat– 1.28 Mb / în română– 2.23 Mb / în engleză TezaCZU 37.018.1(043.3)
3.61 Mb /
în română |
Volumul și structura tezei. Teza conține: introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie 232 de surse, 26 anexe. În total conține 149 pagini text de bază, 14 figuri și 15 tabele. Rezultatele obținute au fost publicate în 13 lucrări științifice.
Domeniul de studiu se referă la teoria generală a educației.
Scopul cercetării constă în conceptualizarea, determinarea, elaborarea şi validarea fundamentelor pedagogice ale educației parentale pozitive, structurate în Modelul psihopedagogic interconex al educației pozitive a părinților și copiilor, implementat prin intermediul consilierii educaționale.
Obiectivele cercetării: examinarea şi interpretarea epistemologică a esenței și genezei conceptelor: familie, educația pentru familie și educația parentală pozitivă; determinarea politicilor statale și practicilor sociale și educaționale privind formarea părinților din perspectiva educației copiilor; esențializarea abordărilor și orientărilor teoretice privind educația parentală pozitivă; argumentarea coordonatelor definitorii ale consilierii educaționale în contextul formării competențelor parentale de educație pozitivă; stabilirea impactului funcțiilor familiei și a stilurilor parentale asupra educației familiale pozitive; elaborarea şi validarea Modelului psihopedagogic interconex al educației pozitive a părinților și copiilor, care include fundamentele pedagogice (teoretice și aplicative).
Noutatea și originalitatea științifică a cercetării rezidă în abordarea multidimensională, inter- și pluridisciplinară a educației parentale pozitive, axată pe ocrotirea și respectarea drepturilor copilului (dezvoltarea motivației, creativității, consolidarea conduitei morale); delimitarea şi dezvăluirea aspectelor epistemologice a esenței și genezei conceptelor de bază (familie, educația pentru familie, educația parentală pozitivă); precizarea și descrierea tipologiei familiilor, a dificultăților întâmpinate de părinți în creșterea și educația pozitivă a copiilor; stabilirea argumentată a caracteristicilor definitorii ale consilierii educaționale a familiei privind formarea competențelor parentale de educație pozitivă a copilului; conceptualizarea modelului psihopedagogic, care conține fundamentele teoretico-aplicative.
Rezultatele științifice principale obținute în cercetare constau în determinarea și elaborarea fundamentelor pedagogice ale formării și dezvoltării competențelor parentale, structurate în Modelul psihopedagogic interconex al educației pozitive a părinților și copiilor, experimentat și validat în instituția publică de învățământ general, ceea ce a condus la sporirea nivelului de competență parentală privind educația pozitivă a copiilor.
Semnificația teoretică a cercetării contribuie la soluționarea unei probleme ştiinţifice importante, fiind susținută de analiza evoluției și genezei conceptelor de bază: familie, educația pentru familie, educație parentală pozitivă; studierea și analiza politicilor statale, a practicilor sociale și educaționale de formare a competențelor parentale; analiza și precizarea abordărilor și orientărilor teoretice privind EPP; a aspectelor epistemologice privind consilierea familiei în contextul formării competențelor parentale din perspectiva educației pozitive; determinarea, descrierea și interpretarea strategiilor, metodelor și intrumentelor de educație pozitivă a copiilor, inclusiv fundamentarea teoretică a Modelului psihopedagogic interconex al educației pozitive a părinților și copiilor.
Valoarea aplicativă a lucrării constă în elaborarea şi validarea fundamentelor pedagogice ale formării competențelor parentale pozitive, structurate în Modelul psihopedagogic interconex al educației pozitive a părinților și copiilor. Cercetarea experimentală ne-a convins că fundamentele aplicative, configurate în ansamblul de instrumente, structurate în modelul psihopedagogic vizat, sunt eficiente și pot fi folosite în consilierea familiei/activități cu părinții, axate pe EPP, după cum urmează: Tipologiile familiale și caracteristicile de bază; Funcțiile principale ale familiei; Taxonomia dificultăților de comunicare și relaționare părinți-copii; Strategiile de EPP; Sistemul competențelor parentale privind educația pozitivă a copiilor; Principiile și condițiile psihopedagogice ale EP a părinților și copiilor; Mecanismul de consiliere și formare a competențelor parentale din perspectiva EP; Grila de valorificare a consilierii axată pe formarea și consolidarea competențelor parentale privind EP; Impactul stilurilor parentale asupra dezvoltării personalității copilului și Indicatorii perfecționării competențelor parentale în contextul EP.
Implementarea rezultatelor științifices-a realizat în cadrul experimentului pedagogic prin valorificarea
Modelului psihopedagogic interconex al educației pozitive a părinților și copiilor, centrat pe formarea și dezvoltarea
competențelor parentale pozitive și desfășurarea programului adresat părinților privind educația pozitivă a copiilor,
inclusiv prin intermediul comunicărilor la conferințele naționale și internaționale, a publicațiilor științifice în
revistele de profil, cât și al activităților practice realizate cu cadrele didactice, părinții și copiii.
În examinare [12] :
Arhiva tezelor: