|
StatutTeza a fost susţinută pe 21 august 2020 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 decembrie 2020 Autoreferat![]() ![]() TezaCZU 37.015.3:504.38(043.2)
|
Structura tezei. Teza este structurată din introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 202 titluri și 4 anexe. Teza are 126 pagini text de bază, 15 figuri, 28 de tabele.
Publicații la tema tezei. Rezultatele cercetării sunt reflectate în 14 publicații științifice: 5 articole și 9 lucrări prezentate la foruri științifice naționale și internaționale.
Domeniul de studiu îl constituie competențele de viață relevante în context climatic și procesul lor de formare și manifestare la adolescenți, în diverse situații critice, generate de dezechilibrul ecologic.
Scopul cercetării constă în fundamentarea teoretică și metodologică a formării competenței de reziliență climatică la adolescenți.
Obiectivele cercetării: analiza diacronică și comparativă a evoluției conceptului competențelor pentru viață din diverse perspective; elucidarea reperelor teoretice cu referire la formarea competențelor pentru viață; elaborarea demersului metodologic / crearea unui model psihopedagogic al formării competenței de reziliență climatică la adolescenți, necesare adaptării la schimbările climatice; stabilirea unui sistem de indicatori de evaluare a competenței de reziliență climatică; validarea experimentală a modelului psihopedagogic de formare a competenței de reziliență climatică.
Noutatea și originalitatea științifică constă în conceptualizarea unei noi competențe sociale, în particular, de mediu – competența de reziliență climatică și elaborarea unui program de formare, ce oferă un cadru teoretic și metodologic pentru dezvoltarea rezilienței climatice și altor competențe pentru viață relevante în cadru climatic, și pentru valorificarea maximă a potențialului personal al adolescenților.
Problema ştiinţifică soluţionată în domeniu rezidă în conceptualizarea teoretică și metodologică a unui model psihopedagogic de formare a competenței de reziliență climatică, care să asigure creșterea nivelului de adaptabilitate și reziliență a elevilor la schimbările climatice, fapt ce contribuie la dezvoltarea personală și pregătirea pentru viață a adolescenților.
Semnificația teoretică a investigației: Conceptul de competențe pentru viață în context climatic, în particular, reziliență psihologică și climatică au fost definite și analizate multiaspectual, urmate fiind de identificarea și argumentarea teoretică a dimensiunilor filosofice, psihopedagogice, socioculturale, socioeconomice și legale, care stau la baza competenței de reziliență climatică. De asemenea, s-au determinat principiile valorice, ca element semnificativ în direcționarea procesului de formare eficientă a rezilienței climatice la adolescenți, elucidându-se reperele pshopedagogice și socioculturale ale demersului formativ, în vederea fundamentării Modelului psihopedagogic de formare a competenței de reziliență climatică. Ca rezultat, a fost elaborat instrumentarul de implementare și evaluare a competenței de reziliență climatică, un algoritm științifico-practic, inclusiv metodologia de formare și indicatorii de progres.
Valoarea aplicativă a lucrării este certificată de abordarea interdisciplinară și multiaspectuală a conceptului de reziliență; studiul experiențelor avansate din țară și de peste hotare privind oportunitatea de promovare a conceptului de reziliență climatică în R. Moldova și formularea reperelor teoretice și metodologice pentru formarea competenței de reziliență climatică; determinarea posibilităților de impulsionare și optimizare a procesului de formare a competențelor pentru viață la adolescenți; valorificarea experimentală în sistemul național de învățământ a Modelulul psihopedagogic de formare a competenței de reziliență climatică; elaborarea și aplicarea Programului de formare a competenței de reziliență climatică la adolescenți, obiectiv prioritar al căreia vizează promovarea conceptului de reziliență climatică, concretizat în dezvoltarea și manifestarea abilităților de adaptare a adolescenților la schimbările climatice, la nivel de comunitate și individ.
Implementarea rezultatelor științifice s-a efectuat în trei instituții preuniversitare din mun. Chișinău, mun. Bălți și or. Orhei – Școala Profesională nr. 7, Gimnaziul „A. I. Cuza”, Liceul teoretic „I. L. Caragiale”. În cadrul experimentului au fost proiectate și realizate etapele: constatativă, formativă, de evaluare. Obiectivul urmărit în activitatea experimentală a fost aplicarea şi validarea Modelului psihopedagogic de formare a competenței de reziliență climatică, pilotarea programului de formare și validarea instrumentelor de evaluare.
În examinare [12] :
Arhiva tezelor: