Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Repere teoretice şi metodologice ale educaţiei ecologice în învăţământul primar din sectorul arab al Israelului


Autor: Rania Shalash
Gradul:doctor în pedagogie
Specialitatea: 13.00.01 - Pedagogie generală
Anul:2017
Conducător ştiinţific: Viorica Goraş-Postică
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 10 februarie 2017 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 martie 2017

Autoreferat

Adobe PDF document1.04 Mb / în română
Adobe PDF document0.98 Mb / în română

Teza

CZU 373.3.015(569.4)(043.3)

Adobe PDF document 3.05 Mb / în engleză
204 pagini


Cuvinte Cheie

Educaţie ecologică, alfabetizare ecologică, sustenabilitate, dezvoltare durabilă, educaţie pentru dezvoltare durabilă, programe ecologice, programul „Şcoala verde”, percepţii ecologice

Adnotare

Structura tezei: introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie (204 surse), 156 de pagini de text, 35 de tabele, 15 figuri, 7 anexe, adnotări (în română, rusă şi engleză), lista abrevierilor şi glosarul. Rezultatele obţinute sunt publicate în 7 lucrări ştiinţifice (5 articole din reviste naţionale şi 2 comunicări la conferinţe internaţionale).

Domeniul de cercetare: Teoria generală a educaţiei.

Scopul cercetării: Analiza impactului programelor de EE (programul „Şcoala verde” şi programul de intervenţie creat pentru profesori) asupra nivelului de alfabetizare ecologică al elevilor şi identificarea percepţiilor ecologice şi a percepţiilor faţă de programele ecologice ale profesorilor şi ale elevilor din clasa a şasea din şcolile verzi şi non-verzi din sectorul arab din Israel.

Obiectivele cercetării: evaluarea nivelului actual de alfabetizare ecologică al elevilor din clasa a şasea din sectorul arab (prin compararea şcolilor verzi cu şcolile non-verzi); compararea corelaţiei dintre componentele alfabetizării ecologice (cunoştinţe, atitudini, sentimente, comportament şi competenţe), analiza impactului factorilor de formare variabili (sursa de cunoştinţe, sex,nivelul de educaţie al tatălui, nivelul de educaţie al mamei, profesia părinţilor, timpul petrecut afară) asupra nivelului de alfabetizare ecologică al elevilor din clasa a şasea: conceptualizarea unui program de intervenţie care se bazează pe instruirea profesorilor pentru integrarea EE în planul lor de lucru (cu scopul de a ameliora nivelul de alfabetizare ecologică a elevilor).

Noutatea ştiinţifică şi originalitatea cercetării: Dezvoltarea unui chestionar nou care analizează diverse componente ale alfabetizării ecologice (cunoştinţe, atitudini, sentimente, comportamente şi competenţe) şi este potrivit elevilor din şcoala primară din sectorul arab; conceptualizarea unui program ecologic pentru instruirea profesorilor să integreze studiile ecologice şi educaţia ecologică ca o materie interdisciplinară, pentru a creşte nivelul de alfabetizare ecologică a elevilor în şcoli; redefinirea şi actualizarea semnificaţiei termenului „alfabetizare ecologică”.

Importanţa teoretică a cercetării: Conform surselor, nu au fost realizate foarte multe studii pentru examinarea eficienţei programelor de educaţie ecologică şi a impactului lor asupra participanţilor, mai ales în sectorul arab. Prezentul studiu a contribuit la înţelegerea impactului programelor de EE asupra alfabetizării ecologice a elevilor (cunoştinţe, atitudini, sentimente, comportamente şi competenţe) şi asupra percepţiilor ecologice ale profesorilor şi ale elevilor implicaţi.

Importanţa practică a cercetării: Importanţa aplicativă a cercetării este determinată de implementarea experimentală a programului de intervenţie, care s-a bazat pe profesori şi a avut scopul de a ameliora nivelul de alfabetizare ecologică al elevilor din şcolile primare din sectorul arab din Israel şi de a evidenţia importanţa susţinerii acestora în eforturile lor de EE. Implementarea rezultatelor ştiinţifice s-a produs în cadrul conferinţelor şi al experimentului în şcolile primare din sectorul arab din Israel în anii 2013-2015.

Cuprins


1. THEORETICAL BACKGROUND OF ENVIRONMENTAL EDUCATION, APPROACHES IN ENVIRONMENTAL EDUCATION AND ENVIRONMENTAL LITERACY
  • 1.1. Environmental Education: Development, Definition and Framework
  • 1.2. Approaches to Environmental Education and Environmental Perceptions
  • 1.3. Environmental Literacy: Definition, Conceptualization and Framework
  • 1.4. Conclusions to the first chapter

2. METHODOLOGY OF ENVIRONMENTAL EDUCATION IN ISRAEL – EDUCATIONAL PROGRAMS IN THE CONTEXT OF THE ARAB SOCIETY
  • 2.1. Development and Prioritization of EE in the Educational System in Israel
  • 2.2. Environmental Education Programs: Leading Programs, Effective Programs and Evaluation of Programs
  • 2.3. The Arab Society in the Environmental Education Context
  • 2.4. Conclusions to the second chapter

3. EXPIREMENTAL VALIDATION OF THE EFFECTIVENESS OF THE METHODOLOGY OF THE STUDENTS’ ENVIRONMENTAL LITERACY AND PERCEPTIONS OF STUDENTS AND TEACHERS
  • 3.1. Structure and phases of the research, data collection and the intervention program
  • 3.2. Environmental Literacy of students, correlation between components and connection to background variables
  • 3.3. Environmental Perceptions of Students and Teachers
  • 3.4. Conclusions to the third chapter

CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS