română | русский | english

Autor: Raftu Gheorghe Gradul: doctor în pedagogie Specialitatea:  13.00.01 - Pedagogie generală Anul: 2017 Conducător ştiinţific: Sorin Cristea doctor, profesor universitar Consultant ştiinţific: Maia Borozan doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Tiraspol Instituţia: Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău

Statut Teza a fost susţinută pe 16 decembrie 2016 în CSS şi aprobată de CNAA pe 16 februarie 2017 Autoreferat – 0.94 Mb / în română Teza CZU 37. 013 (043.3) 1.66 Mb / în română 158 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Structura tezei include: introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 164 de surse, adnotare (română, engleză, rusă), concepte-cheie în limbile română, engleză, rusă, 147 pagini de text de bază. Publicaţii la tema tezei: 12 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: istoria pedagogiei, pedagogia psihologică/psihologia educației, epistemologia educației, teoria generală a instruirii/didactica generală.

Scopul cercetării: evidențierea evoluției paradigmei educației psihocentriste în pedagogia premodernă, modernă și postmodernă, fixată epistemologic la nivelul unor modele de analiză a operelor celor mai importanți autori români din epocile respective în context universal și național. Obiectivele investigaţiei vizează: identificarea coordonatelor istorice ale paradigmei educației psihocentriste la nivel mondial, cu deschideri spre național; analiza procesului de afirmare a pedagogiei psihologice românești moderne la nivelul celor două direcții dezvoltate specific (pedagogia psihologică experimentală și pedagogia psihologică teoretică); evidențirea aportului autorilor români la dezvoltarea pedagogiei psihologice în epoca postmodernă, la nivelul unui model de cercetare experimentală aplicabil în activitatea de perfecționare a cadrelor didactice și al unor modele de valorificare pedagogică a teoriilor psihologice consacrate în plan mondial.

Noutatea și originalitatea științifică a cercetării rezultă din: amplitudinea și profunzimea temei studiate la nivel epistemologic complex, bazat pe abordarea istorică, sincronică și mai ales diacronică a procesului de evoluție a paradigmei educației psihocentriste, în contextul pedagogiei premoderne, moderne și postmoderne românești, raportabilă la evoluțiile domeniului, înregistrate în plan mondial; analiza-sinteza paradigmei pedagogiei psihologice în contextul raprotării acesteia la evoluțiile generale ale pedagogiei în plan mondial și național, în procesul „științifizării” domeniului, declanșat la granița dintre secolele XIX-XX; originalitatea rezultă din modul de analiză-sinteză a contribuției autorilor selectați pe criterii epistemologic explicite, utilizând metoda hermeneutică, bazată pe analiza de text, dintr-o perspectivă istorică, sincronică și diacronică.

Problema științifică soluționată în cercetare constă în identificarea coordonatelor generale ale paradigmei educației psihocentriste la nivelul cerințelor normative, istorice și hermeneutice, angajate în analiza unei paradigme de importanță decisivă în procesul de științifizare al pedagogiei, inițiat în epoca premodernă (sec. XIX), continuat în epoca modernă (prima jumătate a sec. XX) și postmodernă (în a doua jumătate a sec. XX până în prezent), cu deschideri ample spre paradigma curriculumului. Această problemă fundamentală are un substrat teoretic, metodologic și practic; substratul teoretic este evident la nivelul conceptelor implicate în lansarea paradigmei educației psihocentriste și în maturizarea sa continuă ca paradigmă a pedagogiei psihologice moderne și postmoderne; substratul metodologic este marcat de rolul metodei experiementale în afirmarea pedagogiei psihologice premoderne și postmoderne, perfectibil prin implicarea analizei istorice și hermeneutice în pedagogia psihologică postmodernă, în special pentru interpretarea teoriilor psihologice ale învățării ca modele de instruire eficiente la scara procesului de învățământ.

Semnificația teoretică a cercetării este susținută prin interpretarea contribuțiilor paradigmei educației psihocentriste din perspectiva valorilor actuale în plan: a) epistemologic – clarificarea obiectului de cercetare specific, normativității specifice, metodologiei de cercetare specifică pedagogiei ca știință specializată în studiul educației, nu doar în studiul copilului; b) didactic – valorificarea resurselor pedagogice ale teoriilor psihologice analizate cu implicații speciale în epoca postmodernă, la nivelul constructivismului structural-genetic și sociocultural, dar și la nivelul teoriei inteligențelor multiple și al teoriei inteligenței emoționale.

Valoarea aplicativă a cercetării constă în contribuția adusă la clarificarea statutului epistemic al pedagogiei/științelor educației din perspectiva cercetărilor experimentale și teoretice inițiate și dezvoltate istoric de paradigma pedagogiei psihologice în epoca premodernă, modernă și postmodernă în România, abordate în context național, dar și mondial; pe acest fond este evidentă importanța interioizării valorilor conceptuale, metodologice și normative susținute istoric de paradigma curriculumului, valorificabile de fiecare profesor și cercetător pentru cunoașterea științifică a elevului în perspectiva individualizării procesului de învățământ, în context formal și nonformal.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice a fost realizată prin expunerea rezultatelor teoretice și practice la foruri științifice naționale și internaționale, prin publicarea articolelor în reviste de specialitate și prin valorificarea cunoștințelor științifice sistematizate și create în activitatea didactică la Universitatea „Ovidius” din Constanța, România în anii 2010-2015.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Ioana Axentii
  doctor, conferenţiar universitar
• Doru POPOVICI
  doctor în psihologie, profesor universita, Universitatea din București

Membrii Consiliului Ştiintific

• Dumitru Patraşcu, preşedinte
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău
• Nina Garştea, secretar
  doctor, conferenţiar universitar
• Vasile Cojocaru, membru
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău
• Otilia Dandara, membru
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
• Nicolae Bucun, membru
  doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
• Ludmila Papuc, membru
  doctor, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău

 Teze

În examinare [12] :

• Formarea valorilor artistice la studenți în procesul de instruire coregrafică
  17 martie 2023
• Tradițiile istorice ale teatrului școlar în România
  15 martie 2023
• Armonizarea socio-profesională în individualizarea modalităților de educație a adulților
  14 martie 2023
• Comunicarea persuasivă ca strategie de rezolvare a conflictelor ȋn mediul școlar
  3 martie 2023
• Potențialul educației tehnologice în formarea preadolescenților pentru rolul de părinte responsabil
  28 februarie 2023
• Particularitățile psihopedagogice de dezvoltare a gândirii critice la elevii claselor primare
  24 februarie 2023
• Formarea competenței interculturale a elevilor din clasele gimnaziale
  24 februarie 2023
• Valorile pedagogice ale dezvoltării atitudinii nonconflictuale a studenților din perspectiva integrării profesionale
  8 decembrie 2022
• Repere teoretice şi metodologice de dezvoltare a inteligenţei spirituale la cadrele didactice universitare
  7 septembrie 2022
• Actualitatea pedagogiei formativ - organiciste a lui G.G. Antonescu
  2 septembrie 2022
• Repere psihopedagogice ale dezvoltării motivației învățării la liceenii arabi din Israel
  22 decembrie 2021
• Repere teoretice şi metodologice ale diminuării agresivităţii la liceenii arabi din Israel
  22 decembrie 2021

Arhiva tezelor:
Selectaţi anul2023 [1]2022 [8]2021 [12]2020 [11]2019 [20]2018 [7]2017 [5]2016 [25]2015 [7]2014 [2]2012 [5]2011 [10]2010 [6]2009 [13]2008 [13]2007 [8]2006 [14]2005 [11]2004 [3]

[...] Acte Normative